ZF 24

Indicatorul dezinteresului pentru calea ferată: Din 2005 circulaţia directă pe linia Bucureşti - Giurgiu a fost întreruptă după prăbuşirea podului de la Grădiştea. Proiectul este în faza de „revizuire a studiului de fezabilitate“

Indicatorul dezinteresului pentru calea ferată: Din 2005...

Autor: Mirabela Tiron

21.07.2014, 00:06 3259

Niciunul dintre miniştrii care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Transporturilor sau din şefii de la CFR SA, compania care administrează infrastructura fe­roviară, nu a avut pe lista de priorităţi reabilitarea podului de peste râul Argeş, din apropierea localităţii Grădiştea, care asigura legătura directă pe calea ferată între Bucureşti şi Giurgiu până în 2005, când s-a prăbuşit din cauza inundaţiilor.

Citiţi şi:

În 25 de ani nu am construit niciun kilometru de cale ferată

De ce sunt biletele la CFR Călători mai scumpe decât cele de la autocar dacă durata călătoriei este mai mare?

Care este cel mai ieftin mijloc de transport în România? Comparaţie între cât costă să mergi cu trenul, autocarul, avionul şi maşina personală

 

De nouă ani trenurile de pasageri şi cele de marfă trebuie să circule pe o rută ocolitoare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare şi o durată mai mare a călătoriei. Trenurile de călători care pleacă din Bucureşti spre Giurgiu parcurg această distanţă în mai mult de două ore şi jumătate trecând prin Videle, Răduleşti, Târnavele, Vlasca, Răsuceni, Toporu, Chiriacu, Stăneşti, Onceşti, Bălănoaia, Cetatea şi Giurgiu, ce adună 115 kilometri. Dacă s-ar fi putut circula direct distanţa era de sub 70 de kilometri. Proiectul legat de redes­chiderea circulaţiei între staţiile Vidra - Grădiştea este încă în faza de studiu de fezabilitate în revizuire.

„Distanţa pe care trebuie să o parcurgă acum trenurile pe Bucureşti-Giurgiu este dublă din cauză că nu s-a efectuat nicio lucrare pentru recons­trucţia podului de la Grădiştea. În fiecare an s-a vorbit începerea lucrărilor, însă nu se vede nimic. Transportatorii suportă costuri suplimentare din cauză că trebuie să meargă pe rute ocolitoare“, spune Iulian Măntescu, inginer feroviar. Acest pod nu asigura doar legătura directă dintre Bucureşti şi Giurgiu ci şi pe cea cu Iaşi-Bacău-Adjud, fiind parte din coridoul IX pan-european (Moscova-Kiev-Chişinău-România). „Avem obligaţia  faţă de Comunitatea Europeană de-a moderniza acest tronson ce face parte din coridorul IX“, a adăugat el. În proiectele feroviare pe 2014 publicate pe site-ul Ministerului Transporturilor se menţionează şi cel legat de redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeş, linia de cale ferată Bucureşti - Giurgiu între staţiile  Vidra şi Grădiştea. „Suma propusă în bugetul anului 2014 este în valoare de un milion de lei (fonduri de la bugetul de stat şi FEDR)“, se arată pe site-ul Transporturilor.

 

Ce spun oficialii CFR SA

„Suma propusă în bugetul pentru anul 2014 este programată pentru revizuirea studiului de fezabilitate, în condiţiile primirii unui aviz favorabil din parte Comisiei Europene“, au transmis oficialii CFR SA. Guvernul Ro­mâniei a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeş, linia CF Bucureşti – Giurgiu, între staţiile CF Vidra - Grădiştea“ în condiţiile adoptării unei alte soluţii tehnice: linie simplă în zona podului cu fundaţii pentru linie dublă (în perspectiva unei dezvoltări ulterioare) şi a finanţării acestuia din fonduri europene nerambursabile şi de la Bugetul de Stat. Oficialii CFR SA mai precizează că având în vederea că proiectul „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe“ (Canalul de navigaţie Dunăre–Bucureşti), care va permite legarea Bucureştiului de Coridorul VII pan-european de transport, a primit avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, acum fiind în faza de stabilire a coridorului de expropriere, este necesară luarea măsurilor de asigurare a gabaritul de navigaţie în zona podului. „În funcţie de acest aspect, dar şi de recomandările reprezentanţilor JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European RegionS – Asistenţă Comună pentru Susţinerea Proiectelor în Regiunile Europene) în legătură cu acest obiectiv, este necesară actualizarea Studiului de Fezabilitate, ţinând cont de  alegerea unei soluţii care să utilizeze un pod nou, cu deschidere unică pe traseul existent al liniei de cale ferată cu gabarit de navigaţie şi infrastructură pentru linie simplă  de calea ferată şi demolarea podului construit înainte de 1989. „În prezent această propunere a fost transmisă Comisiei Europene în vederea emiterii unui punct de vedere cu privire la posibilitatea finanţării execuţiei podului în varianta cu gabarit de circulaţie a navelor şi deschidere unică, dar încă nu am primit niciun răspuns.“

 

Investiţii minime în calea ferată

Anul acesta s-au alocat pentru investiţii în calea ferată aproape 1,4 miliarde de lei (circa 308 milioane de euro). Printre proiectele care vor fi finanţate se numără reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, continuarea lucrărilor de electrificare pe Doaga-Tecuci-Barboşi, lucrări pe tronsonul Curtici-Simeria dar şi modernizarea unor staţii de cale ferată.

Căile ferate române primesc mai puţini bani de la bu­getul de stat decât administraţia drumurilor,  deşi ten­dinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată, mult mai nepoluant şi mai sigur.

Comentează starea actuală a sectorului feroviar din România şi propune soluţii pentru a îl repune pe picioare pe pagina specială creată pe Facebook

 

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO