Diferenţa de 410 lei reprezintă ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă înregistrată în rândul pensionarilor din sistemul de asigurări sociale de stat, în profil teritorial, în primele trei luni ale acestui an.
Una dintre explicaţiile acestei situaţii o reprezintă şi faptul că pensionarii din Capitală au avut parte, de-a lungul vieţii lor active, de salarii mai mari (de altfel, şi statisticile actuale arată că un angajat din Bucureşti câştigă, în medie, cu 71% mai mult decât unul din Giurgiu).
O altă explicaţie poate veni şi din diferenţele legate de opţiunile pe care actualii pensionari le-au avut în timpul vieţii active: dacă în Bucureşti oferta de locuri de muncă a fost mai mare pentru cei care sunt în prezent pensionari (ceea ce conduce şi la o „vechime“ mai mare în muncă şi, implicit, la o pensie mai mare), piaţa muncii din Giurgiu nu a fost niciodată prea generoasă, iar mulţi dintre pensionarii actuali au ieşit la pensie fără să aibă stagiu complet de cotizare (sau au preferat să muncească în agicultura de subzistenţă), ceea ce înseamnă pensii mai mici.
În sistemul de pensii de asigurări sociale de stat sunt cuprinşi 5,33 milioane de pensionari, adică 99,9% din total (restul fiind pensionari agricultori).
La nivel naţional, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 886 lei în primul trimestru al acestui an, iar raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 60,8%, mai arată datele de la Statistică.
O altă statistică teritorială care indică extreme în sistemul de pensii arată că raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor variază de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 18 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Giurgiu.
