ZF 24

Investitorii străini au sunat retragerea din România: pe primele 11 luni din 2014 au scos din ţară cu 600 mil. euro mai mult decât au adus

Autor: Sorin Pâslaru

08.02.2015, 14:47 3808

Pentru prima dată de când sunt măsurate investiţiile străine directe (ISD) în România, banii aduşi de investitorii străini pe piaţa locală – 2,1 mld. euro pe primele 11 luni de anul trecut – sunt mai puţini decât cei scoşi din ţară de nerezidenţi – 2,7 mld. euro.

De fapt, şi în 2013 investiţiile străine, în valoare de 2,7 mld. euro, au fost depăşite de veniturile din investiţii străine, care au înregistrat 2,8 mld. euro, însă diferenţa de doar 100 milioane euro poate fi lesne pusă în discuţie pentru că întotdeauna urmează ajustări la aceşti indicatori.

De data aceasta însă, datele pe 11 luni indică o diferenţă substanţială între fluxurile de ieşire de investiţii străine şi cele de intrare, de 600 de milioane de euro, ceea ce nu înseamnă decât un singur lucru: că investitorii străini au sunat retragerea din România. Intrările de ISD sunt participaţii la capital şi credite intragrup, în timp ce ieşirile de ISD (adică veniturile obţinute de investitorii străini de pe urma afacerilor locale) se împart în venituri din participaţii la capital şi dobânzi.

După cum se vede în graficul alăturat, investiţiile străine au fost în ultimii zece ani semnificativ mai mari decât veniturile din investiţii străine, adică banii aduşi au depăşit în fiecare an ceea ce companiile străine au retras prin dividende şi dobânzi.

În anii 2004-2008, când investiţiile străine directe au fost între 5 şi 9 mld. euro (cu un vârf în 2008 de 9,4 mld. euro), veniturile din investiţii străine directe au fost între 2 şi 4 mld. euro. De când a început criza, în 2009, investiţiile străine directe s-au prăbuşit până la un nivel de 2-3 mld. euro, iar pretenţiile investitorilor străini asupra companiilor din România s-au diminuat şi ele semnificativ, până la un nivel de 0,5-1,3 mld. euro în perioada 2009-2012.

Numai că în 2013 investitorii străini au câştigat din participaţiile la capital şi din dobânzi în total 2,8 mld. euro, aducând în acelaşi an în ţară doar 2,7 mld. euro participaţii la capital şi credite intragrup.

Iar tendinţa s-a accentuat în 2014, când banii aduşi au fost de 2,1 mld. euro pe primele 11 luni, în timp ce banii retraşi au fost de 2,7 mld. euro în aceeaşi perioadă.

România intră astfel, împreună cu Irlanda şi Ungaria, în grupul ţărilor unde investitorii străini extrag anual mai mult din ţară decât aduc. Deşi PIB-ul per capita al României de doar 7.000 euro (faţă de 11.000 euro în Ungaria sau 30.000 de euro în Irlanda) nu ne recomandă ca o ţară saturată de investiţii străine, iată că investitorii străini apreciază că nu mai au viitor pe piaţa locală şi ezită să vină cu mai mulţi bani decât retrag, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi.

De fapt, există o teorie a unor economişti cehi, Josef Brada şi Vladimir Tomsik, care au arătat într-o lucrare din 2003 că fiecare investiţie străină directă are trei faze. În faza întâi intră banii în ţară şi compania este pe pierdere, în faza a doua începe să facă profit şi să îl reinvestească fără să plătească prea multe dividende, pentru ca în faza a treia dividendele plătite să fie tot mai mari şi practic suma acestora să depăşească capitalul adus.

În Ungaria şi Cehia, dividendele repartizate au început să fie mai mari decât participaţiile la capital încă din 2004-2005. România s-a aflat până în 2013-2014 în faza a doua de creştere, în care profitul reinvestit este mai mare decât dividendele plătite companiilor-mamă.

Problema este că România a ajuns în faza a treia a modelului Brada-Tomsik cu un stoc de investiţii străine directe (ISD) per capita în valoare de 3.000 euro, în timp ce Ungaria sau Cehia au un stoc de peste 8.000 euro ISD per capita, ceea ce le-a propulsat la salarii medii de 700-800 de euro, faţă de 400 euro în România.

Investiţiile străine directe includ participaţiile la capital şi creditele intragrup.

În 2014 surpriza negativă a venit chiar de la creditele intragrup, care pentru prima dată în ultimii 20 de ani au consemnat o poziţie negativă de aproape 300 mil. euro faţă de intrări între 1 şi 4 mld. euro în perioada 2005-2008.

Cu alte cuvinte, investitorii străini pentru prima dată şi-au redus liniile de finanţare ale filialelor locale cu 300 mil. euro, fapt consemnat, de altfel, sec în comunicatul BNR privind balanţa de plăţi pe 11 luni în 2014: „creditele intragrup ale nerezidenţilor au înregistrat o valoare negativă de 242 mil. euro (net)“.

Ce înseamnă asta? Pur şi simplu filialele locale ale unor multinaţionale de bunuri de larg consum, de construcţii de automobile sau ciment au rambursat liniile de credit către companiile-mamă pentru că, probabil, nu au nevoie de investiţii şi nici de capital circulant în perioada următoare. Mai departe, aceasta înseamnă că nu văd un viitor pentru dezvoltarea afacerilor pe piaţa locală, ceea ce este un semnal foarte prost pentru noi.

Situaţia este şi mai dificilă pentru că această retragere a finanţării companiilor multinaţionale este însoţită şi de o diminuare a expunerii bancare pe piaţa locală a instituţiilor financiare cu capital străin.

Aceste date arată că România se află într-un proces de secare a surselor de finanţare externă. Culmea, tocmai când banii sunt mai ieftini ca niciodată în istoria finanţelor mondiale.

Un semn bun este că participaţiile la capital se menţin la un nivel apropiat de cel din 2013 şi peste oricare dintre anii 2009-2012, cu o valoare de 2,4 mld. euro în primele 11 luni din 2014. În 2013 investiţiile străine directe au fost de 2,7 miliarde de euro pentru că la participaţiile de 2,4 miliarde de euro s-au adăugat şi credite nete de 300 milioane de euro.

Fără o politică agresivă de atragere a investitorilor străini şi de creare a unor condiţii favorabile, degeaba avem macrostabilitate şi îndeplinim toare criteriile de la Maastricht de aderare la euro. Dacă tendinţa aceasta de depăşire a noilor investiţii de profiturile extrase persistă, vom ajunge foarte curând la o diminuare a stocului de investiţii străine directe.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO