ZF 24

Iohannis şi-a ridicat marile reţele străine de hipermarketuri în cap: A promulgat legea prin care 51% din produsele comercializate trebuie să fie româneşti. Ce spune şeful Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale: ”Este posibil ca marii retaileri să închidă magazinele”

Iohannis şi-a ridicat marile reţele străine de...

Autor: MEDIAFAX

11.07.2016, 12:29 21658

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

ZF LIVE. George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale: Prezenţa supermarketurilor în România nu este un lucru garantat. E posibil ca marii retaileri să închidă magazinele

Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.

Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

Poziţia sa a venit în contextul în care confederaţia patronală CONCORDIA a transmis Parlamentului că a luat la cunoştinţă ''cu îngrijorare modificările în curs de adoptare la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare'', susţinând că prevederile legii ''încalcă atât legislaţia comunitară, cât şi principiile pieţei unice'', dar şi legislaţia românească şi că ''principalul scop al adoptării lor este efectarea activităţii comerciale a celor care operează în domeniul comerţului modern în România''.

CONCORDIA a susţinut că obligativitatea ca 51% din produsele alimentare din supermarket să fie româneşti nu este de natură să rezolve problemele şi nici să asigure un sprijin real producătorilor români.

La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a avertizat că modificările aduse Legii 321/2009 ''au potenţialul să afecteze masiv funcţionarea normală a comerţului alimentar''.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din ''lanţul scurt'' de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

Astfel, comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine,
produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, prevede legea promulgată de şeful statului.

Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

Prin excepţie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităţilor din cadrul organizării comune de piaţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce priveşte comercializarea fructelor exotice importate din alte ţări.

În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

Actul normativ mai prevede că ''relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective''.

 
Legea care obligă supermarketurile să vândă 51% produse româneşti este de natură să submineze activitatea acestora, consideră George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale - AMRCR. Efectul va fi excluderea pro­ducă­torilor care nu se vor putea încadra în rigorile legii şi care astfel vor comercializa produse fără să ţină cont de criteriul celui mai mic preţ sau al calităţii şi varietăţii, concen­trân­du-se pe respectarea termenelor date de lege.

George Bădescu crede că mai presus de mă­surile legislative, din partea sistemului po­li­tic românesc vede o lipsă de colaborare care ar fa­cilita relaţia producătorilor cu marii comercianţi.

„Lucrul care lasă cel mai amar gust este faptul că am fost puşi în permanenţă într-o relaţie antagonică cu producătorii români“, a spus acesta la ZF Live.

„Noi credem că sistemul din România este încă un sistem căruia îi lipseşte o verigă, producătorul nu poate să aibă o relaţie directă cu un supermarket. De aceea probabil ar fi nevoie de o verigă intermediară să facă această relaţie viabilă. Nu supermarketurile ar trebui să facă politică agricolă în România. Am fi fost deschişi să colaborăm în acest sens. Din păcate nu am avut o abordare din partea Ministerului Agriculturii care să ne ajute.“

În ce priveşte legea care impune comercianţilor să vândă la raft 51% produse achiziţionate în lanţul scurt, aceasta „impune nişte termene de plată draconice şi complet nejustificate, de şapte zile termen calendaristic; acest lucru înseamnă şi weekendul“, a spus George Bădescu.

Propunerea legislativă susţine că în Ro­mâ­nia comercianţii persoane juridice autori­zate să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru cate­goriile carne, legume şi fructe, să achi­ziţio­neze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.

Scurtarea termenului de plată la produsele proas­pete de la 30 de zile la 7 zile determină retai­lerii să îşi vândă marfa astfel încât nu vor mai ţine cont de varietatea şi de calitatea mărfii, spune Bădescu. „Marfa de pe raft trebuie să o vinzi de aşa manieră ca să îţi asiguri acest cash. Eu trebuie să respect acea plată, toată politica mea comercială trebuie să ţină cont de acest lucru. Voi fi nevoit să mă uit la acele mărfuri care îmi vor asigura acest cash flow.“

Astfel, în ce priveşte efectul acestei legi pentru consumatori, mulţi producători nu vor putea respecta condiţiile impuse, ceea ce ar duce la excluderea acestora din circuitul comercial. De asemenea, alţi producători vor vinde produse care să respecte termenele de plată, dar care să nu aibă neapărat cel mai mic preţ şi calitate, afirmă preşedintele AMRCR.

În cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va promulga această lege, votată deja de Parlament, în primul rând retailerii va trebui să îşi renegocieze contractele.

„Vom asista la o mare bulversare în piaţă pentru că primul lucru care se va întâmpla este renegocierea contractelor comerciale, multe dintre ele au fost încheiate pentu o perioadă de un an, iar acum, în mijlocul anului, se schimbă regulile într-o manieră foarte drastică.“

„Supermarketurile lucrează cu producători care nu au capacitate logistică şi IT importantă, toate acestea erau asigurate de acele servicii de care vorbeam (taxe de raft – n. r). Cei care nu vor reuşi să-şi creeze acele sisteme IT care să se integre­ze cu bazele de date ale super­mar­ke­tu­rile vor fi excluşi.“

De asemenea, în situaţia în care nu se vor găsi produse pe piaţă care să asigure un procent de 51%, un ordin al ministrului agriculturii va trebui să indice sursa de aprovizionare.

„Întrebarea pe care ne-o punem este ce vom face dacă nu se va găsi acest procent, în cazul unei secete sau al unei perioade de iarnă. Conform legii, nu există soluţie. Dacă nu există 51% pe lanţul scurt, nu te poţi aproviziona.“

George Bădescu nu exclude posibilitatea ca marii retaileri să îşi închidă magazinele ca o consecinţă a implementării legii. „Prezenţa supermarketurilor în România nu este un lucru garantat de la sine. Fiecare va ve­dea ce opţiuni are şi în urma analizelor, dacă nu mai are sens să fie pe piaţa românească, va pleca.“

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO