Fostul CEO al băncii Landesbanki, una din cele trei mari bănci islandeze care s-au prăbuşit în octombrie 2008, a fost condamnat la un an de închisoare de un tribunal islandez pentru manipularea pieţei între septembrie şi octombrie 2008. Pe lângă CEO-ul Sigurjon Arnason, alţi doi foşti angajaţi ai băncii au fost condamnaţi la închisoare, scrie BBC.
Cei trei au fost acuzaţi de procurori că au manipulat acţiunile băncii Landesbanki şi că astfel au înşelat investitorii, creditorii, autorităţile islandeze şi comunitatea în ansamblu.
Cele mai mari bănci islandeze, Landesbanki, Kaupthing şi Glitnir, s-au prăbuşit în octombrie 2008 declanşând o criză economică de proporţii, ale cărei efecte se simt încă în Islanda. Când au căzut, cele trei bănci aveau active de zece ori mai mari decât PIB-ul ţării. Islanda este singura ţară care a condamnat şefii băncilor implicate în criza financiară izbucnită în 2008. Hreidar Mar Sigurdsson, fostul CEO al Kaupthing, care până la criză era cea mai mare bancă din Islanda, a primit separat de procesul lui Arnason o condamnare de cinci ani şi jumătate, cea mai dură sentinţă pentru fraudă financiară din istoria Islandei. Şi şeful celei de-a treia bănci, Glitnir, a fost condamnat la închisoare.
Bancherii par predispuşi la fapte imorale. Un studiu realizat de cercetători elveţieni aduce dovezi ştiinţifice că bancherii mint pentru a câştiga mai mult, scrie The Financial Times. Cercetarea realizată de o echipă a Universităţii din Zürich a folosit experimente pe bază de jocuri, prin care a arătat mentalitatea din spatele „deteriorării dramatice a reputaţiei şi crizei de încredere în sectorul financiar” ca urmare a scandalurilor de escrocherie financiară, de manipulare a dobânzilor Libor şi de evaziune fiscală.
Studiul a arătat că în momentul în care bancherii au fost influenţaţi prin intermediul întrebărilor care le-au fost puse să gândească o situaţie din poziţia de bancheri au avut tendinţa să mintă în răspunsuri mai mult decât atunci când li s-a cerut să judece lucrurile dintr-o postură neutră. Această diferenţiere nu a apărut atunci când au fost sondate persoane din alte sectoare de activitate.
