ZF 24

Judeţele din vestul ţării, campioanele pieţei muncii în ultimii ani: numărul de locuri de muncă a crescut cu peste 20.000, iar salariile angajaţilor au fost majorate cu 16%

În fabricile de componente auto şi în centrele de servicii de externalizare s-au făcut cele mai multe angajări în perioada de criză, iar competiţia pentru candidaţi a generat de multe ori creşteri salariale

Autor: Adelina Mihai

14.05.2015, 00:09 12575

Totodată, salariile medii nete ale angajaţilor din această regiune au depăşit valoarea de 2.000 de lei brut pe lună, înregistrând o creş­tere de 16% în intervalul analizat, arată datele centralizate de ZF pe baza celei mai recente cercetări statistice publicată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Soldul” angajărilor făcute în cei patru ani analizaţi în cercetarea INS arată că, în toate cele opt regiuni de dezvoltare, în perioada 2010- 2013 numărul de locuri de muncă a crescut cu circa 67.000. Dacă vestul ţării a avut cea mai bună dinamică din punctul de vedere al noilor angajări cumulate cu creşterile salariale semnificative, statisticile arată că cele mai multe locuri de muncă au fost create totuşi în regiunea Centru (care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), unde s-au făcut 29.600 de angajări în intervalul analizat.

Unul dintre angajatorii din regiunea Centru care a făcut recrutări în această perioadă este banca Raiffeisen, care a deschis un centru operaţional la Braşov, unde în 2012 şi 2013 au fost transferate de la Bucureşti activităţi operaţionale precum procesarea tranzacţiilor, a popririlor, activităţi de call center, analiză şi administrarea creditelor persoane fizice şi colectarea creditelor.

„La finalul anului 2010 am deschis centrul operaţional de Braşov pe care l-am dezvoltat şi în anii următori, prin diversificarea activităţilor realizate. În prezent, centrul are 530 de an­gajaţi. Nu previzionăm o creştere spectaculoasă a numărului de salariaţi în următoarea pe­rioadă, deşi angajări se fac tot timpul, ca urmare a specificului acestui sector care are o fluctuaţie mai mare de personal”, a spus Corina Vasile, directorul de comunicare al Raiffeisen Bank.

Pe locul doi în topul angajărilor se află vestul ţării, care cuprinde judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş,  unde s-au făcut 21.400 de angajări, urmat de regiunea nord- vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj). În regiunea din vest şi din nord-vestul ţării salariile angajaţilor au crescut cu 16% în perioada 2010- 2013, în timp ce în judeţele din Oltenia sau în cele din nord-vestul ţării salariile au crescut cu doar 11%.

Cele mai mari salarii medii sunt în Bucureşti-Ilfov, unde valoarea salariului mediu net pe economie a fost de circa 3.000 de lei brut pe lună în 2013, urmată de regiunea Vest, unde salariul mediu este de 2.039 de lei şi de cea din Sud- Muntenia, de 2.011 de lei net pe lună. Cele mai mici salarii medii le primesc angajaţii din nord-estul ţării (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), cea mai săracă regiune din ţară, unde salariul mediu este de circa 1.800 de lei brut pe lună.

„În vestul ţării o mare pondere a angajaţilor lucrează în companiile din industria compo­nen­telor auto care plătesc, de regulă, salarii la nivelul minim pe economie. De aceea, majorările salariale au fost generate, în mare parte, de creşterea automată a salariului minim realizată prin hotărâri de guvern”, a spus Florin Godean, country manager al companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România.

Într-adevăr, în perioada 2010- 2013, salariul minim brut pe economie a crescut cu 33%, de la 600 la 800 de lei brut pe lună, ceea ce a obligat angajatorii să majoreze şi salariile celor cu un nivel salarial apropiat de această valoare. Salariul minim a continuat să crească prin hotărâri de guvern, astfel că valoarea din prezent este de 975 de lei brut pe lună, urmând ca de la 1 iulie să ajungă la 1.050 de lei brut pe lună.

Dacă politica de majorare a salariilor minime din România încearcă să aducă, cu paşi mărunţi, salariile din România la „normalitatea europeană”, angajatorii nu sunt foarte mulţu­miţi de faptul că le cresc costurile cu salariile semnificativ.

„Joaca” guvernanţilor cu salariul minim este periculoasă, a spus Paul Pătraşcu, HR Senior Manager Eastern Europe al com­pa­niei producătoare de componente auto Fuji­kura Automotive, în cadrul unui eveniment organizat de ZF în luna aprilie la Cluj. „Există o lipsă de interes naţional pentru piaţa muncii, începând chiar de la guveranţi, pentru că vom ajunge în situaţia în care zona de producţie nu va mai fi sustenabilă din cauza creşterii costurilor. Şi atunci cine le va da de lucru celor 5.000 – 6.000 de oameni angajaţi ai Fujikura care trăiesc în mare parte în mediul rural şi care întreţin, din salariile lor, alte 3.000 de persoane?”, a spus Paul Pătraşcu, care conduce politicile de resurse umane pentru o companie cu 5.700 de salariaţi.

Totuşi, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, înaintea Bulgariei. Cele mai mari salarii minime lunare sunt plătite în Luxemburg (1.923 euro), Olanda (1.502 euro), Belgia (1.502 euro), Germania (1.473 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.458 euro) şi Marea Britanie (1.379 euro).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO