ZF 24

Kaufland şi-a dublat afacerile şi a angajat 5.000 de oameni în criză, cei mai mulţi sunt însă casieri plătiţi cu mai puţin de 1.000 de lei

Kaufland va ajunge în acest an la 100 de magazine după investiţii estimate la peste 130 de milioane de euro

Kaufland va ajunge în acest an la 100 de magazine după investiţii estimate la peste 130 de milioane de euro

Autor: Cristina Roşca

29.04.2014, 00:08 52459

ZF a început un serial de analiză privind evoluţia celor mai mari companii din România în această perioadă de criză, încercând să identifice şi să prezinte principalele decizii ale managementului şi acţionarilor care au influenţat businessul. Serialul de analiză a început cu Petrom (www.zfcorporate.ro), cea mai mare companie locală, şi continuă astăzi cu grupul german Kaufland, cel mai mare retailer din România.

Retailerul german Kauf­land, care a reuşit în 2011 să preia poziţia de lider în comerţul modern local, aproape şi-a dublat afacerile în criză, perioadă în care a deschis 44 de magazine şi a angajat peste 5.000 de oameni. Cifra de afaceri a lanţului de hipermarketuri cu politică de discount a ajuns anul trecut la 1,63 mld. euro, în creştere cu 86,5% faţă de 2009, primul an de criză. Mai mult, Kaufland şi-a bugetat ca până în 2018 să ajungă la afaceri de 2 mld. euro. Cu toate acestea, vânzările per magazin ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor ZF.

„România a ajuns pentru grupul Kaufland în topul celor mai bune pieţe. Piaţa-mamă, Germania, are peste 700 din cele peste 1.100 de magazine, fiind astfel de departe cea mai importantă piaţă. România intră în competiţie cu pieţele apropiate, Cehia sau Polonia. Vânzările per magazin sunt în România apropiate de cele din Cehia, pe când în Polonia competiţia este mai acerbă, deci şi vânzările per unitate sunt mai mici“, potrivit unei surse apropiate com­paniei. Germanii mai sunt prezenţi şi pe pieţele din Bulgaria, Croaţia şi Slovacia.

Într-o perioadă în care consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, vânzările per metru pătrat (cel mai important indicator din comerţ) ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate anterior de companie. În aceeaşi perioadă (2009-2013)vânzările per metru pătrat ale tu­turor magazinelor din comerţul modern au scăzut în medie cu aproape 40%.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz alături de Lidl, este singurul lanţ de hipermarketuri din România care are o politică de discount, fiind astfel o combinaţie între magazinele de tip discount şi hipermarketuri. Ger­manii au o politică de discount însă au magazine cu suprafeţe de trei-patru ori mai mari decât ale discounterilor clasici Lidl şi Penny Market. Magazinele Kaufland au în medie 3.600 mp (suprafaţa variază de la 2000 mp în oraşele mici la 5.500 mp în Bucureşti) şi sunt astfel mai mici decât hipermar­keturile clasice ale reţelelor concurente, care pot ajunge la peste 10.000 mp.

Politica de discount a reprezentat în criză un avantaj pentru Kaufland deoarece preţul a ajuns în ultimii ani argumentul suprem în procesul de achiziţie. Românii au devenit tot mai economi şi mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, punând un accent tot mai mare pe preţ. 

WikiZF: Profilul companiei Kaufland România S.C.S.

Astfel, potrivit unui executiv de top din comerţ, în criză vânzările din magazine au ajuns în săptămâna când românii primesc salariile şi pensiile să crească cu până la 30% comparativ cu săptămâna de dinainte. Acesta, spunea el, este un semn clar că situaţia eco­nomică din ultimii ani şi-a pus amprenta asupra comportamentului de consum, oamenii venind cu lista de cumpărături în magazin şi numărându-şi atent banii. Politica germanilor de la Kaufland a ajutat astfel reţeaua să se pună la adăpost de criză.

Deschiderile de magazine au transformat Kaufland într-unul dintre cei mai mari angajatori din România, ocupând poziţia a treia în topul angajatorilor privaţi, după Petrom şi Dacia, cu un total de 13.500 de salariaţi. Compania a continuat să angajeze an de an câteva sute sau chiar peste 1.000 de oameni, însă cei mai mulţi dintre aceştia sunt casieri sau manipulatori de marfă, poziţii care sunt plătite de multe ori cu un salariu de sub 1.000 de lei net, cu 40% mai mic decât salariul mediu pe ecomomie. Prin comparaţie, o casieră dintr-o ţară vest-europeană câştigă de 5-6 ori mai mult.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO