Debitorii cu credite în lei au avut vineri motive să se frece la ochi dacă s-au uitat pe ratele medii ale dobânzilor interbancare ROBOR de la ora 11:00 afişate de Banca Naţională: ROBOR la trei luni, bază de preţ pentru multe credite în moneda naţională, atât de retail, cât şi corporate, a sărit la 3,5%, întorcându-se brutal la nivelul din septembrie anul trecut; ceva mai imobila rată ROBOR la şase luni, care dă de multe ori preţul creditelor ipotecare în lei, a revenit şi ea la peste 3%, ştergând pe loc scăderea acumulată în aproape trei luni.
ROBOR pe o zi, care este în general caracterizată de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% după ce intrase chiar şi sub pragul de 1%.
Aşa s-au topit dobânzile interbancare „ireal” de scăzute pe care BNR le imprimase pe piaţă prin menţinerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a dispărut lichiditatea? Mai mult ca sigur că nu s-a spart conducta creditelor în lei, nici Ministerul Finanţelor nu a avut vreun acces de foame de lei şi probabil că nici capitalul străin care a fugit de pe ruble, forinţi sau lire turceşti nu s-a adăpostit pe piaţa de la Bucureşti.
Rămâne varianta clasicelor intervenţii valutare indirecte ale BNR pentru susţinerea leului de vreme ce saltul dobânzilor a mers în oglindă cu scăderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, după ce lunea trecută banca centrală afişase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul şi-a revenit miraculos, în timp ce forintul, zlotul, lira turcească şi chiar şi coroana cehă au continuat să resimtă suflul provocat de retragerile de capital străin de pe pieţele emergente.
Creşterea brutală a dobânzilor la lei îi făcuse pe unii jucători să se aştepte la o operaţiune repo prin care BNR să ofere acces la lichiditate băncilor, însă banca centrală a anunţat explicit că nu are de gând să atenueze astfel efectul presupuselor vânzări de valută/cumpărări de lei.
Chiar înaintea şedinţei de politică monetară de marţi BNR a recreat contextul valutar care însoţise precedenta şedinţă de pe
8 ianuarie, când dobânda-cheie a coborât la 3,75%, fiind însoţită şi de o primă reducere a rezervelor minime obligatorii atât în lei, cât şi în valută.
Doar tabloul dobânzilor este acum pe dos: ratele ROBOR nu mai sunt cu mult sub dobânda-cheie de 3,75% (ROBOR la trei luni picase într-un mod neverosimil chiar sub pragul de 2%), ci dobânda pe o zi chiar a depăşit rata de politică monetară, iar celelalte dobânzi pe termen scurt s-au apropiat foarte mult de acest reper de vitrină.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu va avea ocazia marţi după-amiază să explice ce s-a întâmplat de fapt pe piaţă. Cel puţin aparent, discursul despre susţinerea creditului în lei prin dobânzi cât mai apropiate de cele la euro şi toleranţa crescută faţă de variaţii ale cursului de euro (zona de echilibru urmărită de BNR este de plus/minus 5%) a fost pus între paranteze.
Un semnal nefericit pentru clienţii băncilor care au credite în lei cu dobândă variabilă legată de o rată ROBOR şi care se simţeau încurajaţi de trendul descendent care părea să se consolideze de la o zi la alta.
Rămâne de văzut dacă astăzi BNR va găsi cu cale să îndulcească pastila vechiului compromis între curs şi dobânzi şi să organizeze o operaţiune repo ori va prelungi aşteptarea până marţi, când este aşteptată să taie dobânda-cheie la 3,5% şi posibil să umble şi la coridorul de dobândă care dă preţul facilităţii de depozit şi al celei de credit (în prezent de trei puncte procentuale).
Forţarea unei reveniri atât de pronunţate a leului poate părea surprinzătoare atât timp cât moneda locală nu părea să fi intrat sub o presiune comparabilă cu cea sub care se află de pildă forintul (Ungaria fiind o ţară cu rating din clasa investment grade chiar şi de la S&P şi la care România încă râvneşte).
Şeful BNR spusese în urmă cu o lună că nu se teme de o depreciere, cât mai degrabă de o apreciere a leului ca urmare a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii şi chiar îi îndemna relaxat pe bancheri să-şi mai achite din datoriile externe. Indiferent dacă sfatul a fost ascultat sau nu, leul s-a depreciat după discursul guvernatorului, însă mişcarea nici măcar nu s-a apropiat de marja limită indicată de Isărescu de 5%. Şi totuşi acum leul şi-a revenit în numai trei zile, grăbit să-şi recupereze imaginea de campion al stabilităţii pe regiune.
În ciuda turbulenţelor din ultima săptămână receptate pe piaţa locală ca ecou al unor repoziţionări mult mai ample ale capitalului la nivel mondial, analiştii băncilor îşi menţin prognoza privind scăderea dobânzii-cheie la 3,5% în şedinţa de politică monetară de marţi.
Oficiali din Polonia şi Ungaria au încercat deja săptămâna trecută să minimalizeze presiunile sub care se află monedele lor, polonezii sugerând chiar că le convine un zlot mai slab din perspectiva stimulării exporturilor, în timp ce ungurii au insistat că mişcările de curs n-au nicio legătură cu starea economiei şi sunt dispuşi să tolereze o slăbire suplimentară a forintului.
Teoria cu stimularea exporturilor prin deprecierea leului ar fi valabilă şi pentru economia românească. Şi totuşi leul a recuperat pierderea. La fel, BNR ar putea spune că fundamentele macroeconomice sunt destul de solide. Chiar pe 8 ianuarie guvernatorul spunea că mişcări ale cursului de 1-2% nici n-ar trebui luate în seamă. Şi totuşi,
cursul s-a întors de unde plecase cu preţul unui derapaj al dobânzilor care a amintit de episoadele dure ale crizei.
Pentru jucătorii cu apetit pentru speculaţii aceasta ar putea fi o reamintire a intoleranţei BNR vivazi de poziţionări agresive contra leului.
Pentru debitorii cu credite în lei mişcarea de vineri a dobânzilor ar putea reprezenta un duş rece de rău augur. Probabil că dobânzile vor reveni repede în jos mai ales dacă BNR va alege marţi să arate că nu se sperie de tensiunile externe şi îşi duce la capăt promisiunea de stimulare a creditului în lei.
Însă derapajul de vineri lasă să planeze un semn de întrebare asupra solidităţii acestei tendinţe de ieftinire a creditului în lei în faţa turbulenţelor externe care continuă să reapară sistematic din diferite direcţii.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
