ZF 24

Lira turcească dărâmă record după record după furtuna financiară declanşată de SUA

Lira turcească dărâmă record după record după...

Autor: Ioana Tudor, Bogdan Cojocaru

20.01.2014, 20:22 7974

Lira turcească, moneda unei ţări pe care guvernul are ambiţia de a o aduce între primele zece mari economii ale lumii în mai puţin de zece ani, s-a depreciat cu 22% faţă de dolar în ultimele 12 luni şi dărâmă record după record în căderea ei, ceea ce ar putea afecta exporturile României către Turcia prin scumpirea lor. Turcia este cel mai mare „furnizor“ de excedent comercial pentru România.

Lira turcească s-a depreciat ieri la un nou minim faţă de dolar, de 2,24 de lire pentru un dolar, continuând astfel o cădere accelerată de sugestiile de anul trecut ale Rezervei Federale americane că ar putea începe să retragă treptat programul prin care stimulează cea mai mare economie a lumii şi creşterile de pe pieţele financiare, potrivit Hurriyet Daily News.

Declinul reflectă neîncrederea investitorilor într-un guvern care se luptă cu alte puteri din stat într-un scandal de corupţie care-i şubrezeşte forţa şi deficitul de cont curent mare al unei ţări dependente de capital străin. Deprecierea s-a amplificat după ce ministrul economiei Nihat Zeybekci a tăiat speranţele că banca centrală va majora, marţi, aşa cum vor pieţele, dobânzile pentru a stopa căderea lirei. Dobânzile mai mari ar duce la majorarea costurilor de finanţare şi la încetinirea creşterii economice.

În schimb, banca a încercat până acum să sprijine lira cu intervenţii pe piaţa valutară. Anul trecut instituţia a vândut valută echivalentă cu 17,6 miliarde dolari.

Zeybekci a asigurat că principala cauză a prăbuşirii lirei sunt riscurile percepute de investitori, şi nu factorii economici.

Turcia a ocupat în 2012 locul patru în topul partenerilor la export ai României. Aproape un sfert din exporturile de metale comune, iar aici este inclus fierul vechi, şi produse metalurgice ale României merg către Turcia. În 2012, excedentul comercial a atins 621 milioane euro, faţă de 879 milioane euro cu un an înainte.

„Cele cinci pieţe fragile“ sunt pe cale să devină opt, cu includerea Ungariei, Poloniei şi a statului Chile

Lista pieţelor emergente care ar putea avea de suferit în urma deciziilor marilor bănci centrale de a-şi înăspri politicile monetare este mai lungă decât spun majoritatea analiştilor, potrivit Financial Times, care atenţionează că s-ar putea repeta degringolada iscată în luna mai a anului trecut, când preşedintele Rezervei Federale americane Ben Bernanke a anunţat că instituţia intenţionează să reducă gradual programul de achiziţii de obli­gaţiuni.

Dacă acomodarea la reducerea stimu­lului economic va fi „haotică“, fluxurile financiare către ţările în curs de dezvoltare ar putea să scadă cu până la 80% pentru mai multe luni, a avertizat Banca Mondială.

Ţările identificate de FT ca fiind cel mai vulnerabile la retragerea graduală a pro­gramului de achiziţii de active al Fed judecând după capacitatea lor de a-şi achita împrumuturile pe termen scurt în valută sunt Africa de Sud, Turcia, Brazilia, India, Indonezia, Ungaria, Chile şi Polonia.

Astfel grupul celor „cinci economii fragile“ („Fragile Five“), nume dat în ultimele şase luni grupului constituit din Africa de Sud, Turcia, Brazilia, India şi Indonezia pentru a sugera vulnerabilitatea acestor state ţinând cont de deficitele lor fiscale şi de cont curent, este lărgit.
 

Eticheta „Fragile Five“ face să nu se vadă riscuri mai mari

Craig Botham, analist pe pieţe emergente al firmei, Schroders, ale cărei analize au fost luate în calcul de FT, consideră că eticheta „Fragile Five“ i-ar putea face pe investitori să nu vadă riscurile care vin din partea altor ţări în afara celor cinci.

Atenţia investitorilor se mută către ţările cel mai dependente de capital extern, în special spre statele care au un necesar mare de refinanţare pe termen scurt, a explicat Botham.

Un sistem tot mai utilizat de evaluare a vulnerabilităţii pieţelor emergente compară mărimea rezervelor valutare ale unei ţări cu suma dintre datoria externă pe termen scurt a acesteia şi deficitul de cont curent, numită necesar de finanţare externă externă brută.

Analiza arată că în cea de-a doua parte a anului trecut Turcia, Africa de Sud, Chile, India şi Indonezia aveau rezerve pentru acoperirea acestui necesar doar timp un an, potrivit Schroders. Ungaria, Brazilia şi Polonia sunt mai puţin expuse, iar rezervele lor pot acoperi necesarul timp de doi ani.

De asemenea, Ucraina, Venezuela şi Argentina, cărora agenţiile de rating le-au atribuit printre cele mai slabe calificative, s-ar putea alătura celor opt ţări vulnerabile la reducerea programului de achiziţie de obligaţiuni al Fed. Totuţi, riscurile din aceste ţări sunt legate mai mult de instabilitatea politică şi economică internă decât de deciziile din SUA.

Banca Mondială apreciază că cel mai probabil pieţele emergente se vor adapta lin reducerii acestui program, iar fluxurile de capital se vor diminua modest. Totuşi, instituţia crede că ratele dobânzilor pe termen lung în cele mai mari economii ale lumii vor  creşte cu până la 200 de puncte de bază.

Punctul crucial pentru multe dintre economiile emergente care se împrumută prin obligaţiuni suverane şi prin obligaţiuni corporative este faptul că depreciere recentă semnificativă a monedelor lor naţionale a umflat valoarea datoriilor în monedă forte, ceea ce le afectează capacitatea de plată a datoriilor. În unele cazuri, deprecierea monedei locale nu şi-a epuizat forţele.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO