Autostrăzile în miezul verii

Lucrări cu viteza melcului, contracte reziliate şi proiecte noi în aşteptare

25 iul 2013 Autor: Andreea Neferu

Cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din România au înaintat, în medie, cu circa 1,7% în perioada 1 iunie-1 iulie. Media a fost trasă în jos şi de faptul că o parte din contractele de construcţie de autostrăzi au fost reziliate în ultima perioadă de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Deşi este vară şi lucrările ar trebui să înainteze într-un ritm alert, pe teren doar pe câteva şantiere s-a lucrat în luna iunie.

Cele mai importante zece şantiere de autostrăzi aflate în construcţie, cu o lungime cumulată de 250 de kilometri, sunt finalizate, în medie, în proporţie de circa 70%, deşi multe dintre ele trebuia deschise circulaţiei încă din luna aprilie, arată estimările ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

În perioada 1 iunie-1 iulie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a efectuat plăţi de aproape 30 de milioane de euro către companiile care lucrează pe cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din România, în contextul în care cu o lună înainte, în mai, achitase facturi de doar 2 milioane de euro.

În general, statul a plătit în ultimele luni facturi anterioare către constructori, iar în prezent a redus puternic cheltuielile cu investiţiile, pentru a nu lăsa deficitul bugetar să derapeze.

Cel mai mare avans înregistrat în perioada 1 iunie-1 iulie, de circa 6%, a fost înregistrat pe primul lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu, unde lucrează austriecii de la Strabag. Autostrada este construită în proporţie de circa două treimi, iar CNADNR spune că ar trebui să fie gata în luna august a acestui an. Există însă şi şantiere pe care nu s-a înaintat deloc în luna iunie, aşa cum este cazul primilor 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, unde lucrează italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi. Tronsonul era finalizat în proporţie de circa 28% la 1 iulie şi ar urma să fie gata abia peste doi ani, potrivit celor mai recente estimări ale CNADNR. Cei 6,5 kilometri, care se întind între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, sunt vitali pentru legarea oraşului de restul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, care în prezent este finalizată.

CNADNR a plătit până la 1 iulie peste 1,2 miliarde de euro pentru cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 de kilometri şi un cost total estimat la 1,8 miliarde de euro.

Rezilierile întârzie lucrările

Autostrăzile în construcţie au deja întârzieri de câteva luni în termenele de execuţie, iar rezilierile de contracte din ultimele luni nu fac decât să prelungească şi mai mult perioada în care acestea vor fi finalizate.

Cea mai recentă reziliere de contract a avut loc în urmă cu două săptămâni, când CNADNR a întrerupt contractul de construcţie a 16,6 kilometri din autostrada Nădlac-Arad, încheiat cu firma austriacă Alpine, care şi-a cerut falimentul. Şi contractul pentru construcţia autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş (64 de kilometri), pe care lucrau americanii de la Bechtel, a fost reziliat recent, iar în toamna anului trecut proiectul de construcţie a primului lot (22 de kilometri) din autostrada Nădlac-Arad a fost pierdut de compania româ­nească Romstrade şi de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao, în urma unor suspiciuni de fraudă. Deşi au trecut circa opt luni de la această reziliere a contractului pentru primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad, nici până acum CNADNR nu a numit un nou constructor.

„În prezent procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului (de construcţie a primului lot din Nădlac-Arad – n.red.) unui alt antreprenor este în faza de evaluare a ofertelor“, afirmă CNADNR, într-un răspuns semnat de Mircea Pop, directorul general interimar al companiei de drumuri.

Cu alte cuvinte, în următoarea perioadă CNADNR ar trebui să desemneze un nou constructor, iar ulterior va începe procesul de contestaţii, ceea ce înseamnă că într-un scenariu optimist lucrările vor demara în toamnă, adică la aproape un an de la anunţul rezilierii.

Ce proiecte vrea CNADNR să mai înceapă

În timp ce lucrările la autostrăzile aflate în construcţie stagnează sau se mişcă într-un ritm destul de lent, CNADNR a mai scos la licitaţie alte contracte de autostrăzi, cel mai recent fiind cel de construcţie a şoselei Sebeş-Turda (70 de kilometri) pentru circa 554 de milioane de euro.

Statul a scos anul acesta la licitaţie în concesiune şi alte trei autostrăzi, Craiova - Piteşti, Comarnic - Braşov şi inelul de centură al Capitalei la standard de autostradă, urmând ca până la finalul anului să anunţe numele investitorilor privaţi care vor construi pe banii lor cele trei şosele.

În perioada următoare ar urma să înceapă lucrările şi pe lotul al doilea şi al patrulea al autostrăzii Lugoj-Deva, după ce contestaţiile constructorilor care au depus oferte pentru aceste proiecte au fost soluţionate. Astfel, firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele controlate de omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, vor construi lotul al patrulea al autostrăzii Lugoj-Deva, cu o lungime de 22,1 kilometri, pentru 98 de milioane de euro, în timp ce italienii de la Secol şi Salini se vor ocupa de lotul al doilea, cu o lungime de 28,6 kilometri, urmând să primească din acest contract circa 131 de milioane de euro.

 

Autostrada Suplacu de Barcău - Borş (64 km)

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş nu a înaintat nici măcar cu un centimetru anul acesta.

Mai mult, în întreg anul 2012 acest tronson de autostradă a avansat cu echivalentul a circa 600 de metri.

În prezent, autostrada este construită doar pe jumătate, iar CNADNR a reziliat deja contractul încheiat cu americanii de la Bechtel pentru construcţia acestui tronson.

Autostrada Bucureşti - Moara Vlăsiei (primii 6,5 km)

Primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, care ar trebui să facă legătura între Capitală şi centură şi care ar transforma această şosea într-una cu adevărat utilă, vor fi gata abia peste doi ani, deşi lucrările au început anul trecut şi trebuia să fie finalizate de aproape nouă luni. Tronsonul este finalizat în în proporţie de 28% în prezent. Tronsonul, care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos) este vital pentru legarea oraşului de restul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, care în prezent este finalizată. Pentru a intra pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, şoferii sunt nevoiţi în prezent să ajungă mai întâi pe centură. Autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei este realizată de firmele italieneşti Pizzarotti şi Tirrena Scavi şi este singura autostradă din ţară cu câte trei benzi pe fiecare sens de mers.

Autostrada Deva - Orăştie (32,5 km)

Autostrada Deva-Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri, a fost deschisă circulaţiei integral la finalul lunii mai.

De altfel, în luna decembrie a anului trecut a fost deschisă o porţiune de circa 15 kilometri din această autostradă, pe ruta Deva-Simeria.

Constructorii autostrăzii sunt austriecii de la Strabag şi firma românească Straco Grup, controlată de Alexandru şi Traian Horpos, care au încasat până la 1 iulie aproape 156 de milioane de euro din contractul de 197 de milioane de euro pentru această şosea.

Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 1 (24 km)

Primul lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu, cu o lungime de circa 24 de kilometri, era construit în proporţie de 66% la începutul lunii iulie.

Autostrada, ce trebuia să fie gata în aprilie, potrivit termenului contractual, este construită de austriecii de la Strabag.

Noul termen de finalizare stabilit de CNADNR este august 2013.

Austriecii au încasat până la începutul lunii iunie peste jumătate din contractul de peste 130 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 2 (20 km)

Cel de-al doilea lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu are aproape 20 de kilometri şi este realizat de firma românească Straco Grup alături de italienii de la Studio Corona.

Constructorii au finalizat peste jumătate din această autostradă (60,8%), încasând circa 44 de milioane de euro din contractul de aproape 90 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.

Termenul contractual de finalizare a acestui tronson era aprilie 2013, însă deschiderea circulaţiei va fi amânată pentru noiembrie anul acesta.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 3 (22 km)

A treia secţiune a autostrăzii Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 22 de kilometri şi este realizată de italienii de la Impregilo.

Peste 70% din acest tronson era gata la începutul lunii iulie. Termenul contractual de finalizare era aprilie 2013, însă a fost amânat pentru anul următor.

Pe această porţiune, la Aciliu, se regăseşte şi cel mai mare viaduct din România, cu o lungime de circa 1 kilometru şi o înălţime de 74 de metri. Constructorul italian a încasat până acum peste 94 de milioane de euro pentru această şosea, echivalentul a aproape două treimi din valoarea contractului.

Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 4 (16 km)

Ultimul tronson din autostrada Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 16 kilometri şi este realizat de italienii de la Astaldi şi de firma românească Euro Construct Trading 98, controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu.

La începutul lunii iulie era finalizat în proporţie de aproape 71%, arată datele de la CNADNR.

Deşi trebuia să fie gata în aprilie, tronsonul va fi finalizat abia în noiembrie, conform celor mai recente estimări ale CNADNR.

Autostrada Nădlac - Arad, lot 2 (16,6 km)

Lotul 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, la care au lucrat austriecii de la Alpine până la începutul lunii iulie, este unul dintre cele mai înaintate şantiere din punctul de vedere al stadiului de execuţie din cele aflate în construcţie pe Coridorul IV paneuropean.

Astfel, tronsonul era finalizat în proporţie de aproape 85% la începutul lunii iunie.

Şoseaua are o lungime de 16,6 kilometri şi avea ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă recent contractul a fost reziliat, pe fondul intrării în faliment a firmei austriece Alpine Bau, potrivit CNADNR.

Autostrada Lugoj - Deva, lot 1 (27,5 km)

Cu o lungime de 27,5 kilometri, primul sector al autostrăzii Lugoj-Deva este construit de italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua, Cossi Costruzioni.

Deşi avea ca termen contractual tot luna aprilie a acestui an, tronsonul este gata doar în proporţie de puţin peste 76%.

Italienii au încasat până acum aproape două treimi din suma stipulată în contract, de circa 162 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.

Noul termen de deschidere integrală a celor 27,5 kilometri este decembrie 2013.

Varianta de ocolire a Constanţei (21,8 km)

Varianta de ocolire a municipiului Constanţa, deschisă parţial circulaţiei, este gata în proporţie de 89%, iar în luna august ar urma să fie finalizată integral, estimează CNADNR.

Centura este deschisă traficului pe anumite porţiuni, respectiv pe sectorul dintre DN 39 - nodul rutier cu Autostrada Soarelui - intersecţia cu DN 3 - nodul rutier de la Ovidiu.

Varianta de ocolire este realizată de spaniolii de la FCC Construccion, în asociere cu italienii de la Astaldi, iar valoarea contractului este de aproape 124 de milioane de euro.

*Includ sume plătite pentru contractul de execuţie, dar şi pentru alte cheltuieli aferente proiectului (consultanţă, exproprieri, utilităţi, descărcare arheologică etc.); ** sume valabile pentru întreg tronsonul Bucureşti - Moara Vlăsiei la data de 1 august 2012.

Notă: sumele au fost transformate din lei în euro la un curs mediu de schimb de 4,3 lei/euro. Avansul în iunie se referă la progresul în procente al stadiului fizic de execuţie al autostrăzii respective în perioada  1 iunie-1 iulie 2013. Plăţile totale realizate sunt valabile pentru 1 iulie 2013.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013

 
Cuvinte cheie:
autostrazi
, contracte
, lucrari
, proiecte
, asteptare
, santiere

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide