„Deficitul de forţă de lucru calificată, în special din Germania, este o mare problemă. Trebuie să facem în aşa fel încât sistemul nostru educaţional să furnizeze inginerii de care avem nevoie, să ne asigurăm că în Europa sosesc imigranţi calificaţi“, a afirmat Peter Loscher, directorul general al Siemens, cel mai mare conglomerat industrial din Europa.
Loscher, ca şi alţi executivi ai marilor grupuri industriale europene, avertizează că problemele legate de şomajul ridicat în rândul tinerilor, de demografie şi sistemul de învăţământ ar putea face ca inginerii să fie tot mai greu de găsit în Europa, scrie Financial Times.
„Până în 2025 am putea avea nevoie de 500.000 de ingineri“, a estimat Olof Persson, directorul general al Volvo, unul dintre cei mai mari producători de camioane din lume.
Sistemul de învăţământ din China produce 400.000 de ingineri în fiecare an, iar cel din India 100.000. Germaniei, cea mai mare economie europeană, îi lipsesc 70.000 de ingineri. Problema sistemului educaţional din multe state europene este că tinerii nu ies din şcoli, licee sau facultăţi cu pregătirea căutată de angajatori, ceea ce creează dezechilibre pe piaţa muncii, scrie EurActiv. Problema este acutizată de faptul că din cauza crizei economice şi a datoriilor din zona euro majoritatea companiilor europene au îngheţat sau au redus investiţiile în pregătirea personalului.
Angajatorii nu mai sunt motivaţi să investească în pregătire
În plus, preferinţa de a angaja cu contract de muncă pe perioadă determinată sau cu contract de proiect înseamnă că angajatorul nu va investi în pregătirea superioară a salariatului. De asemenea, nevoia reducerii cheltuielilor determină unii angajatori să renunţe la personalul cu experienţă, mai scump, şi să se orienteze spre începători, care au pretenţii financiare mai mici. Reformele care flexibilizează piaţa muncii din statele UE încurajează această tendinţă.
Din cauza lipsei restricţiilor de deplasare de pe piaţa muncii, anual mii de locuri de muncă vacante din UE rămân neocupate, ceea ce produce economiei blocului comunitar pierderi de miliarde de euro într-un moment când are nevoie de creştere.
Producţia industrială din UE este cu 10% mai redusă decât era în 2008, anul de vârf, în timp ce companiile din industria prelucrătoare au concediat 3,4 milioane de persoane din totalul de 35,4 milioane de angajaţi avuţi în urmă cu cinci ani.
Pe lângă deficitul de personal calificat, industriaşii acuză preţurile ridicate ale energiei şi lipsa finanţării pentru decalajul de competitivitate în raport cu, spre exemplu, companiile americane. Dar nu toţi sunt pesimişti.
„Da, trebuie să facem faţă unor vremuri de criză şi de restructurare la multe companii, dar companiile continuă să se dezvolte. Europa înseamnă calitate înaltă şi inovează mai mult“, a spus Jean-Pascal Tricoire, director general al grupului francez Schneider Electric.
Pregătirea vocaţională duală, secretul din spatele „miracolului“ german
Germania este statul european cu cea mai redusă rată a şomajului în rândul tinerilor, de 7,6% în martie. Doar Austria se ridică la acest nivel. Spre comparaţie, în Spania, o economie erodată de criză economică şi austeritate, rata este de 56%, iar media UE este de 23,5%.
În spatele „miracolului“ german se ascunde sistemul dual de pregătire vocaţională, în care pe durata perioadei de studiu elevul sau studentul merge la şcoală pentru a învăţa teorie şi face practică într-un loc real de muncă, scrie Presseurop. În majoritatea statelor europene practica urmează studiului teoretic.
Comisia Europeană a spus despre modelul german că este „o garanţie contra şomajului în rândul tinerilor şi deficitului de forţă de lucru calificată“. Chiar şi preşedintele SUA Barack Obama a lăudat sistemul german, în discursul despre starea naţiunii.
Mult timp, Germania a fost criticată pentru această abordare, în condiţiile în care pregătirea practică era considerată a fi cu o treaptă sub pregătirea academică. OCDE avertiza periodic că sistemul de învăţământ scoate prea puţini absolvenţi de universitate. Chiar şi în Germania sistemul dual a fost criticat. Analiştii spuneau că trainingul este prea specializat, prea centrat pe nevoile anumitor sectoare industriale şi că numărul diferitelor opţiuni – peste 300 de specializări - este prea mare. Sistemul a fost pus greu la încercare în urmă cu zece ani, când zeci de mii de tineri nu-şi puteau găsi loc de ucenicie. Dar în 2004 guvernul a pus bazele Pactului de Pregătire şi Vocaţie, alături de angajatori şi asociaţii de afaceri. Acum există excedent de locuri de muncă.
Criza economică mondială a scos în evidenţă eficacitatea modelului german, iar Germania are semnate acorduri de pregătire profesională cu şase state din UE. De asemenea, companiile germane joacă rolul de pionieri în pregătirea profesională în statele în care au activităţi.
Acest articol a aparut in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 28.05.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
