Candidatura luxemburghezului Jean-Claude Juncker, adept al unei integrări europene mai mari, la preşedinţia Comisiei Europene, pare să fi pierdut şi din susţinerea cancelarului german Angela Merkel, în timp ce declaraţia premierului britanic David Cameron că „lucrurile trebuie să se schimbe (în Europa – n.red.)” sugerează că nu l-ar susţine pe Juncker, iar manevrele sale de culise arată clar acest lucru, scrie presa internaţională.
Grupul parlamentar al lui Juncker, Partidul Popular European, cu o orientare de centru-dreapta, a câştigat cele mai multe locuri în Parlamentul European, fără a obţine însă majoritatea.
Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic lider din Uniunea Europeană, a recunoscut la summitul şefilor de stat şi de guvern UE de marţi, la care au început negocierile pentru alegerea unui candidat la preşedinţia Comisiei Europene, că fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker s-ar putea să nu ajungă la conducerea Comisiei Europene.
„Deşi PPE-ul este cea mai puternică forţă politică, iar Jean-Claude Juncker este candidatul nostru numărul unu, niciunul dintre partide nu a obţinut majoritatea, aşa că trebuie să ne uităm la un spectru mai larg de persoane potrivite”.
Declaraţia lui Merkel, care i-a surprins pe diplomaţi, este o victorie importantă pentru premierul britanic David Cameron, care a făcut eforturi de culise disperate pentru a împiedica susţinerea candidaturii lui Juncker atât pentru că acesta este văzut ca un susţinător tradiţionalist al federalizării Uniunii Europene, scrie The Financial Times.
„Avem în mod evident nevoie ca oamenii care conduc aceste organizaţii să poată construi o Europă care ţine la deschidere, competitivitate şi flexibilitate, şi nu una care este legată de trecut”, a declarat Cameron.
Deşi nu l-a numit pe Cameron, Merkel a spus că trebuie să se ţină seama de opiniile liderilor UE care nu sunt membri ai marilor grupărilor parlamentare din Parlamentul European. Cameron şi-a retras partidul conservator din PPE în 2009.
Schimbarea sa de opinie a stârnit consternare chiar şi în rândul adversarilor politici din grupul socialist de centru-stânga, care fusese de acord să îi acorde lui Juncker prima şansă pentru obţinerea postului de preşedinte.
„Este absurd că Juncker are sprijinul nostru pentru a începe negocierile, dar este blocat (de liderii UE – n.red.) din propria familie PPE,” a scris pe Twitter Hannes Swoboda, social-democratul austriac aflat la conducerea grupului Socialist din Parlamentul European.
Juncker are sprijinul premierului spaniol Mariano Rajoy, care a declarat că guvernul spaniol a decis ca „în principiu” candidatul propus de grupul de partide care a câştigat cele mai multe locuri în Parlamentul European ar trebui să fie următorul preşedinte al Comisiei şi că, deşi negocierile viitoare sunt binevenite, „poziţia guvernului spaniol este de a-şi respecta angajamentele. A fost candidatul nostru. A câştigat”. Şeful guvernului finlandez Jyrki Katainen declară că s-ar bucura să fie luat în considerare pentru postul de şef al Comisiei Europene, deşi a afirmat public în mod repetat că susţine candidature lui Juncker. Premierul irlandez Enda Kenny a negat că ar vrea să candideze la rândul lui pentru preşedinţia Comisiei şi a declarat că îl susţine pe Juncker.
În schimb, premierul ungar Viktor Orban a spus că nu va susţine candidatura lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene „nici dacă Partidul Popular European câştigă alegerile”, deşi partidul Fidesz al premierului Orban face parte din PPE. El a fost primul care s-a exprimat împotriva candidaturii lui Juncker.
Referindu-se la Comisarul UE pentru Justiţie Viviane Reding, Orban a spus că “un comisar luxemburghez a făcut recent rău Ungariei, aşa că ungurii nu pot să susţină un luxemburghez. Vorbind despre Reding, Orban se referea la faptul că oficialul UE a condus lupta împotriva schimbărilor aduse de guvernul maghiar constituţiei ţării. A doua referire a sa îl viza pe Juncker, fost premier al Luxemburgului până anul trecut.
Cât despre premierul Suediei Frederik Reinfeldt, acesta s-a exprimat clar împotriva sistemului “Spitzenkandidaten”, de candidaţi la funcţia de preşedinte al comisiei nominalizaţi de marile grupuri de partide. Implicit şi-a exprimat obiecţia faţă de candidatura lui Juncker.
Iar premierul olandez Mark Rutte spune că ar prefera să aleagă un nou preşedinte pe baza a ceea ce şefii de state aşteaptă de la un candidat, iar nu ca Parlamentul European să forţeze numirea unui candidat.
