Ministrul agriculturii Achim Irimescu: „În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet şi se pune iar în vânzare. România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“. Ascultă aici declaraţiile şoc ale ministrului Agriculturii - fişier AUDIO

30 mar 2016 Autori: Iulian Anghel , Roana Rotaru

„România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“, afirmă tranşant ministrul agriculturii Achim Irimescu, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Ascultă aici declaraţiile şoc ale ministrului Agriculturii - fişier AUDIO

„Aici este o piaţă în care importa­to­rii se orientea­ză şi aduc produ­se la sfârşit de ter­men de valabili­tate sau chiar de­păşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face dato­ria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii con­trolează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, spune ministrul Irimescu, în­tr-un interviu pentru ZF.

Ajuns ministru în urma pro­tes­telor de stradă, odată cu instaurarea gu­ver­nului tehnocrat, Irimescu nu este străin de ce se întâmplă în România.

La Bruxelles, de unde vine, ocupa funcţia de şef al secţiei de agricultură, la Reprezen­tanţa Per­ma­nen­tă a Ro­mâniei la UE. A fost secre­tar de stat în Minis­terul Agri­culturii (2012 – 2014), consilier al ministrului agriculturii între 1990 şi 1998. Un om care ştie deci ce spune atunci când afirmă că impor­turile sunt de slabă calitate pentru că România este consi­derată „o piaţă de mâna a zecea“.

În ultimele luni industria ali­men­tară locală a fost atinsă de mai multe scan­daluri legate de calitatea produ­selor ce se vând în magazinele din România.

Fie că s-a numit „Brădet“ în care a fost implicată o companie lo­cală în pro­dusele căreia a fost descoperită bac­teria E- coli, fie că vorbim despre un alt caz în analiză legat de calitatea apei îmbuteliate, sau de recentul scan­dal în care şeful suspendat al unui ma­gazin Profi din Arad acuză conducerea magazi­-nelor că l-ar fi obligat să vândă carne expirată pe care să o spele cu detergent şi oţet, toate aceste dosare au o victimă sigură: cel care consu­mă. Care plăteşte, dar care nu este apărat. Cine trebuie să-l apere?

„Statul nu-şi face datoria, ANPC (Agenţia Naţinală pentru Protecţia Consumatorului – n.red.) nu-şi face datoria“, spune ministrul.

Profi respinge acuzaţiile că ar fi vândut carne expirată, cum a susţinut un fost angajat. „Ce lanţ serios de retail credeţi că s-ar preta la o înşelătorie care îi poate pune clienţii în pericol?“

„La PROFI nu se fac astfel de presiuni. Dacă oricine ar face un astfel de pas, acea persoană încetează să mai lucreze la noi chiar din ziua când se dovedeşte că a făcut o astfel de tentativă. Ce lanţ serios de retail credeţi ca s-ar preta la o înşelătorie care îi poate pune clienţii în pericol? Este păcat că afirmaţii nefondate, ca aceasta, afectează activitatea şi chiar locurile de muncă ale câtorva mii de angajaţi!“, a comentat pentru ZF Gabriel Pâslaru, reprezentant relaţii publice la Profi România, acuzaţiile potrivit cărora un magazin al lanţului, din Arad, şi-ar fi obligat angajaţii să vândă carne exirată.

Un fost şef de magazin Profi din Arad, Gabor Ciprian, a lansat o serie de acuzaţii grave la adresa lanţului de magazine Profi, potrivit cărora managementul companiei a pus presiune asupra angajaţilor săi să vândă carne expirată, atât sub formă de carne proaspătă, cât şi sub formă de carne preparată (prăjită).

„Şeful meu direct mi-a spus sub formă obligatorie să pun la vânzare carne şi mezeluri expirate şi i-am spus că îl scot afară cu poliţia dacă mai vine cu astfel de lucruri la mine. După ce eu am refuzat, a doua zi, a cerut angajatului de la vitrina asistată să nu mai ţină cont de indicaţiile mele şi să vândă produse expirate în locul celor proaspete. Le-a pus să pună carne expirată în tăvi şi carne proaspătă în frigider ca să fie cât mai puţine pierderi  în magazin. Angajatele au refuzat şi au venit şi mi-au spus mie ceea ce le-a propus directorul zonal, să spele carnea cu detergent şi oţet“, a declarat pentru ZF Gabor Ciprian, fost şef de magazin Profi, care acum este suspendat din funcţie, după ce alături de alţi 11 angajaţi a făcut o plângere către toate autorităţile de control din municipiu, inclusiv la poliţie.

Profi este controlată de fondul de investiţii Entreprise Investors şi are o reţea de peste 370 de magazine. În 2015 a avut o cifră de afaceri de 500 mil. euro, fiind unul din retailerii străini cu cea mai mare expansiune. Recent compania a luat un împrumut de 40 mil. euro de la BERD şi Raiffeisen Bank pentru a deschide în următorii trei ani încă cel puţin 100 de magazine anual.

Fostul angajat a declarat că nu se teme de ameninţările Profi de a-l da în judecată şi speră că autorităţile îşi vor face corect datoria. Printre produsele expirate scoase la vânzare, fostul anagajat al Profi aminteşte de aripi picante şi scăriţă de porc marca Smithfield, care deşi era un produs ce trebuia comercializat la vrac, proaspăt, era vândut gătit: „Sunt foarte mulţi angajaţi Profi cărora le este frica să vorbească public de ceea ce se întâmplă“, a spus Gabor Ciprian.

Reprezentanţii Profi neagă acuzaţiile lansate de fostul şef de magazin din Arad şi afirmă că în urma controalelor interne au constatat că Gabor Ciprian ar fi solicitat gratuităţi furnizorilor pentru a plasa comenzi la ei sau că ar fi „falsificat inventarul“, precum şi alte nereguli. În urma controalelor efectuate în magazinul de pe strada Lucian Blaga din Arad, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad declară că deocamdată nu au găsit nimic, iar controalele continuă în toate cele 6 magazine Profi din judeţ.

♦ Pe perioada iernii doar 30% din mâncare este produsă în România, ceea ce e foarte grav ♦ Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest este că acolo corupţia este „umană“ ♦ Statul va cumpra terenuri pentru tinerii care vor să se întoarcă în ţară ♦ Subvenţiile se egalează cu cele din vest în 2016.

Despre România s-a spus în nemumărate rânduri că este o ţară capabilă să hrănească 80 de milioane de locuitori. Totuşi, România este un importator net de produse alimentare. În 1990, în România erau 5,3 milioane de bovine şi 13 milioane de porci, faţă de 2,8 milioane de bovine şi 5 milioane de porci acum. Producţia mergea la export, e adevă­rat. Acum România nu mai suferă de foame, dar în ultima vreme, piaţa locală a fost invadată de produsele lactate din Polonia sau Ungaria sau de carne, în special de porc, din alte ţări ale UE. De pildă, din totalul produselor lactate importate de România, în valoare de 260 de milioane de euro, anual, o treime vine din vine Polonia şi Ungaria. România exportă lapte şi produse lactate de doar 90 de milioane de euro. De ce?

În primul rând pentru că agricultura este încă slabă şi în al doilea rând pentru că produsele de import sunt ieftine; dar sunt ieftine pentru că unele sunt aproape de termenul de expirare, dacă nu expirate.

„Pe perioada iernii doar 30% din mâncarea este produsă în România, ceea ce e foarte grav. Nu pot să fiu de acord că România nu poate să-şi asigure hrana. Dar când a ieşit Irimescu (ministrul vorbeşte despre el la persoana a treia – n.red.) şi a spus că trebuie să facem controale la frontieră ca să ne apărăm producătorii români, câţi dintre producători au sărit atunci?“

„Uniunea Europeană este o chestie strict economică, e o piaţă unică unde cel mai bun rezistă. Eu nu pot să-i blochez (pe importatori - n.red.), dar pot să-i verific, chiar dacă e piaţă europeană“, mai spune ministrul.

 

Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?

Achim Irimescu: „Când vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sunt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mână de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Până la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; când mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.

 

Statul cumpără pământ pentru fermierii tineri

Agricultura românească este slab pentru că trecutul ei este unul confuz. Comunismul a distrus proprietatea şi spiritul de iniţiativă. Iar nedeprins, după căderea comunismului spiritul de iniţiativă s-a refăcut greu. Au existat nenumărate planuri de refacere a agriculturii, dar rezultatele se lasă aşteptate. Şi guvernul actual are un plan pentru o agricultură ce înseamnă a şaptea piaţă din UE.

Achim Irimescu spune fără să clipească: Da, cred că mediul rural poate fi salvat.

Cum? Prin sprijinirea clasei de mijloc de la sate!

Ministrul spune că guvernul internţionează să acorde gratuit câte cinci hectare de teren tinerilor care vor să lucreze în agricultură, program care ar permite românilor de până în 40 de ani să îşi înfiinţeze un start-up în agrobusiness.

Această „donaţie“ ar urma să fie realizată prin intermediul Agenţiei Domeniile Statului (ADS), care are în portofoliu achiziţia de terenuri agricole, suprafeţe pe care statul le deţine predominant în estul ţării.

„Sunt convins că mediul rural mai poate fi salvat, în acest sens avem în plan să aducem tinerii românii din străinătate, care au până în jur de 40 de ani, oferindu-le nişte pachete clare de măsuri. Ei, dacă au cinci hecatre, fie şi le cumpară, fie le arendează, pot să ia 40.000 de euro fonduri europene pentru «Instalarea tinerilor în agricultură». Statul prin ADS poate să achiziţioneze terenuri, iar ulterior dă cu titlu gratuit cinci hectare de teren tinerilor care se stabilesc în agricultură şi care dovedesc că au studii de specialitate“, spune ministrul. El crede că poate să acorde aceste hectare şi din cele 500.000 de hectare degradate câte există în România, terenuri care nu au o calitate bună a solului care să permită un randamant bun al producţiei, dar pentru care fermierii pot încasa în jur de 170 euro pe hectar, sub formă de subvenţie.

Programul „Clasa de mijloc la sate“ mai are în vedere acordarea de consultanţă privată privind accesare fondurilor europene, înfiinţarea unui fond de creditare de 92 milioane de euro prin PNDR, care să asigure împrumuturi avantajoase fermierilor, precum şi un fond mutual cu cotizaţie obligatorie.

Ministrul mai spune că guvernul va modifica legislaţia astfel încât să existe un singur fond mutual cu cotizaţie obligatorie - 3-5 euro pe hectar. „Fermierul are un fond pe care îl constituie, iar în caz de despăgubire 65% din sumă îl pune la dispoziţie UE şi bugetul naţional, 35% îl pune la dispoziţie fondul mutual din contri­buţie sau ia un credit.“

 

Subvenţiile se egalează în 2016

La aderarea la UE, ţările nou-intrate în Uniune au primit doar o parte a subvenţiei directe acordate agriculturii vest-europene - începând cu o cotă de 25%. (În 2016 se va ajunge la 100%.) Aşa au fost vremurile.

Actualul ministru, expert la acea vreme, aminteşte că a fost în prima linie a negocierii cotelor. Sunt de atunci vreo 12 ani, ani în care acuzaţiile au tot curs şi care susţineau că România nu ar fi negociat la sânge. Nici vorbă să avem cele mai mici subvenţii din UE, susţine acum ministrul, care, din spatele biroului spaţios, face pe o foaie A4 calculul potrivit căruia România a primit cotele de subvenţii. „Nu avem cele mai mici subvenţii din UE, sunt subvenţiile care au ieşit dintr-un calcul foarte simplu. S-a stabilit pe perioada 1998 - 2002 producţia medie rezultată la hectar la grâu şi noi am avut 2,67 tone pe hectar, care se înmulţeşte cu 63 euro pe tonă şi rezultă subvenţia 100 şi ceva de euro. Nemţii având în medie cinci tone la hectar au subvenţia peste 300 de euro. Olandezii având 7 tone la hectar au peste 400 de euro.“

Pe de altă parte, arată el, dacă România a primit mai puţine subvenţii directe, a primit mai mulţi bani pentru dezvoltare rurală şi, una peste alta, lucrurile s-au compensat,

Ministrul adaugă că acum doreşte să introducă decuplarea subvenţiei de producţie pentru ca sectoarele defavorizate, cum ar fi zonele montane, să nu dispară şi că are în plan să mărească subvenţia pe cap de vacă:“ Noi am apreciat că sunt 300.000 de bovine şi am stabilit o sumă din bani europeni alocaţi României şi din Ajutoarele Naţionale Tranzitorii (ANT) care sunt din bani naţionali. Întrucât fermierii noştrii nu au fost în stare să înregistreze la timp animalele pentru ca noi am impus termene limita, nu o sa avem 300.000, ci maxim 150.000, aşa că am de ales: fie să le dau plata dublă ca sumă, fie dau banii înapoi la UE. Nu o să fiu tâmpit să dau banii înapoi al UE, şi atunci o sa acopar aproape toate fermele comerciale din România. „, a spus ministrul.

 

Scandalul Brădet: Fabrica nu trebuie să aibă mari probleme

În ceea ce priveşte priveşte scandalul de la fabrica de produse lactate Brădet, ministrul spune că fabrica nu va avea mari probleme – şi, de altfel, o fabrică într-o astfel de situaţie nu are mari probleme -, pentru că aceasta are nevoie doar de o igienizare completă. În schimb cei afectaţi vor fi furnizorii la lapte pe care îi consideră nevinovaţi. Achim Irimescu susţine că primul-ministru Dacian Cioloş care a spus că ministrul său s-a grăbit când a numit fabrica la care a fost descoperită bacteria a greşti când a făcut o astfel de afirmaţie: „Trebuia să mă întrebe!“

„Cea mai mare problema nu e pentru ei (compania Brădet – n.red.), ci pentru cele două ferme mari care au fost corecte, cinstite şi care îi dădeau lui lapte, una din Dolj şi una din Neamţ, şi care au ajuns la mine plângând pentru că ele nu au nicio vină pentru ca ele au dat laptele la procesare.“

 

Despre corupţia rea şi corupţia umană

După terminarea mandatului, Achim Irimescu spune că va reveni în Bruxelles unde a ocupat din 1998 până în 2012 mai multe funcţii (consilier, şef secţie Agricultură) ca reprezentant al României în Comitetul Special pentru Agricultură din Consiliul European.

„De ce m-am întors? Eu sunt convins că există şi oameni care merită apăraţi în România. Asta şi să se facă lucrurile corect! Eu sunt omul care nu ia ciubuc, şi nu dă ciubuc, iar asta deranjează! „. Întrebat de ce aminteşte de „ciubuc“ şi dacă ştie că cei dinaintea lui luau „ciubuc“, ministrul a răspuns: „Ei la partid au nevoie de bani.“

„Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest, asta îmi explicau mie cei din vest, că acolo corupţia este umană. Toate hoţiile mari se fac cu statul, din bani de la buget, asta este peste tot. Străinii când fac o afacere cu statul pentru un milion de euro, banii aceia nu îi duc în alta ţară să-şi facă casă sau să-i păstreze în cont, ci fac o fabrica şi dau şi la amărât să mănânce o pâine. Or, românii scot banii din ţară. S-au scos în ultimii cinci ani, de pe vremea lui Băsescu, 35 miliarde de euro din România, cu camionul, în Elvetia - îmi supuneau mie băieţii, confidenţial. Cu banii aia produceau pentru noi, nu pentru Elveţia.“

 

Înainte să ocupe funcţia de ministru al agriculturii în guvernul lui Cioloş, Achim Irimescu a deţinut funcţia de ministru plenipotenţiar (diplomat cu rang imediat inferior ambasadorului învestit cu puterea de a încheia acorduri internaţionale) în reprezentanţa permanentă a României la UE, Bruxelles, precum şi funcţia de şef al secţiei de agricultură şi  reprezentant al României la Comitetul special pentru agricultură.

În perioada 2012-2014, Achim Irimescu a  fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după ce anterior a lucrat timp de 4 ani tot în Belgia, ca ministru-consilier în reprezentanţa permanentă a României la UE, Bruxelles, perioadă în care a deţinut funcţia de şef al secţiei agricultură.

Cea mai lungă perioadă din cariera sa a petrecut-o la MADR, unde a deţinut timp de 8 ani funcţia de consilier superior.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.03.2016

 
Cuvinte cheie:
carne
, profi
, vanzare
, expirare
, acuzatii
, angajare
, clienti
, pericol
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide