Bulgaria a inaugurat luna aceasta cu mare pompă prima autostradă completă şi cea mai mare din această ţară – autostrada Trakiya, care uneşte pe o lungime totală de 360 de kilometri capitala Sofia şi oraşul de la Marea Neagră Burgas. La inaugurare au fost invitaţi toţi premierii bulgari de la începera construcţiilor, în 1973. Cea mai recentă secţiune construită, de 116 kilometri (între Stara Zagora şi Karnobat), a costat 250 de milioane de euro, potrivit calculelor agenţiei Novinite. Aceasta înseamnă un cost de 2,15 milioane de euro pe kilometru.
În România, în secţiunea de 52 de kilometri dintre Cernavodă şi Constanţa a Autostrăzii Soarelui, cea care leagă Bucureştiul de litoralul Mării Negre, au fost investiţi 350 de milioane de euro. Aceasta înseamnă un cost de 6,7 milioane de euro pe kilometru.
Croaţii şi-au construit drum printre munţi cheltuind cât românii la câmpie
Spre comparaţie, autostrada recent dată în folosinţă de către unguri M43 Szeged–Mako, de 32 de kilometri, a costat aproximativ 6,6 milioane de euro pe kilometru. În Croaţia, ţară cu un teren predominant muntos, secţiunea de 315 kilometri dintre Bosiljevo şi Split a celebrei autostrăzi A1 - cea mai lungă din această ţară şi care străbate de la nord la sud regiunea dalmată – a costat şapte milioane de euro pe kilometru. Comparaţiile sunt relative, doarece costurile includ, printre altele, cheltuielile cu exproprierile, cu descărcarea de sarcină istorică a terenurilor etc., care diferă de la ţară la ţară. În Polonia construcţia unui kilometru de autostradă poate ajunge şi la 30 de milioane de euro (o secţiune de drum de nouă kilometri care trece printr-o zonă urbană din apropierea Varşoviei), dar şi aici costul mediu ar fi de şase milioane de euro pe kilometru pentru un drum cu două benzi pe sens construit pe teren plat.
În Bulgaria, decizia de a construi autostrada Trakiya, ca parte a unui inel de autostrăzi care include ruta dintre Sofia şi oraşul port Varna şi o autostradă
de-a lungul litoralului, a fost luată în 1965. Lucrările de construcţie au început însă în 1973, sub regimul comunist al preşedintelui Todor Jivkov. Lucrările au fost stopate în repetate rânduri din cauza lipsei banilor şi a mai multor scandaluri de corupţie legate de licitaţiile publice. Prima secţiune, dintre Sofia şi cel de-al doilea oraş ca mărime din ţară Plovdiv, a fost dată circulaţiei în 1985, tot sub conducerea lui Jivkov. Până la inaugurarea întregii autostrăzi tronsonul Sofia-Plovdiv a fost reparat de cel puţin patru ori.
În Bulgaria, bani cu ţârâita şi scandaluri
În 1995 premierul Zan Videnov a deschis încă 32 de kilometri, între Plovdiv şi Orizovo, ceea ce duce totalul de kilometri construiţi în 22 de ani la 142 de kilometri. Alţi patru kilometri au fost adăugaţi în 2001.
Finalizarea autostrăzii a fost un proiect prioritar pentru guvernul GERB condus de premierul Boiko Borissov, venit la putere în 2009. Programul proiectului prevedea finalizarea acestuia până în iunie 2013, ceea ce pentru Borisov ar fi fost o ocazie bună de reclamă înaintea alegerilor stabilite pentru iulie 2013. Însă premierul a demisionat în primăvară, împreună cu tot cabinetul lui. Autostrada a fost inaugurată pe 15 iulie. Finalizarea a fost posibilă cu ajutorul substanţial al fondurilor europene. În decembrie 2010, Comisia Europeană a pus la dispoziţia Bulgariei 351 milioane euro pentru terminarea proiectului, potrivit presei bulgare.
Investiţiile în proiect vor fi recuperate impunând o taxă de drum celor care circulă pe autostradă.
Un exemplu de scandal legat de autostrada Trakiya este cel din 2006, când autostrada a fost oferită spre concesionare, fără licitaţie publică, unui consorţiu format din companii bulgăreşti şi portugheze, scrie Sofia News Agency. Procurorii au atacat atunci decizia la Curtea Supremă Administrativă, susţinând că darea în concesiune a fost ilegală, consorţiul neavând cifra de afaceri necesară pentru derularea proiectului. Curtea a respins acuzaţiile procurorilor arătând că, potrivit legii, guvernul poate oferi concesiuni fără licitaţie publică dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.
În România, construcţia autostrăzii Bucureşti -Constanţa, cu o lungime de 203 kilometri, a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informaţiile de pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Instituţia a plătit pentru construcţia ultimelor două tronsoane Cernavodă -Medgidia - Constanţa, aproape 1,5 miliarde de lei (circa 350 de milioane de euro la un curs de 4,3 lei/euro), iar firmele care au lucrat pe cele două tronsoane sunt Astaldi din Italia şi Max Boegl din Germania.
Construcţia autostrăzii dintre Bucureşti şi Constanţa are o istorie care se întinde pe un sfert de veac. Primul tronson, între Feteşti şi Cernavodă, a fost finalizat în 1987, în timp ce porţiunea Bucureşti - Fundulea - Drajna a fost gata abia după 17 ani, în 2004. Ulterior, în 2007 a fost deschis circulaţiei şi tronsonul dintre Drajna şi Feteşti.
Preşedintele bulgar: Putem finaliza şapte autostrăzi până în 2020
Finalizarea a şapte proiecte de autostrăzi până în 2020 este un obiectiv realizabil, a declarat preşedintele bulgar Rosen Plevneliev, subliniind că priorităţile pentru perioada 2014-2020 privesc mai ales nordul ţării, scrie Novinite.
„Autostrada Hemus, care va mări potenţialul nordului Bulgariei, nu este mai puţin importantă decât autostrada Trakyia. Drumul de mare viteză Vidin - Botevgrad va scoate din izolare cea mai săracă regiune a ţării”, a spus preşedintele.
Plevneliev a notat că Bulgaria a construit nouă kilometri de autostradă în primii 45 de ani de la conceperea proiectului primei autostrăzi, dar a accelerat la 60 de kilometri pe an. „Cu siguranţă că vom construi autostrada Struma şi vom finaliza autostrada Hemus, accelerând de la nouă la 60 de kilometri pe an şi permiţându-le oamenilor să circule cu 140 de kilometri pe oră”, a spus şeful statului. Preşedintele a explicat că o călătorie cu maşina de-a lungul litoralului bulgar dura cam două zile în urmă cu ceva ani. Acum autostrăzile creează locuri de muncă şi perspective mai bune.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
