Mirajul ipotecar ieftin din Suedia ar putea fi lovitura de graţie pentru una dintre puţinele economii care mai performează în Europa

9 nov 2014 Autor: Anca Dumitrescu

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

Banca centrală a Suediei a redus dobânzile la nivelul zero, pentru a răspunde criticilor că nu face destul pentru a combate un alt risc, deflaţia, recunoscând în acelaşi timp că decizia crează probleme în privinţa limitării datoriilor populaţiei, relatează CNBC.

"Există un consens destul de larg că datoriile populaţiei reprezintă o problemă. Dacă îndatorarea va continua să crească, am putea avea mari probleme în viitor, ceea ce vrem să evităm", a declarat preşedintele băncii centrale, Stefan Ingves.

După decizia băncii centrale, autorităţile suedeze trebuie să analizeze cum să limiteze creditarea şi să crească preţurile locuinţelor fără să trimită piaţa imobiliară pe o spirală descendentă.

Suedia beneficiază de rating maxim AAA, între puţinele rămase în Europa, datorită nivelului scăzut al datoriei publice, finanţelor publice solide şi nivelului ridicat de capitalizare şi profitabilitate înregistrat de bănci.

Populaţia în schimb, neafectată de criza financiară, s-a îngrămădit să contracteze împromuturi ipotecare ieftine, iar preţurile imobiliare s-au triplat în ultimii 20 de ani, fapt care a atras un avertisment din partea FMI.

O altă problemă este că în ultimii 20 de ani în Suedia s-au construit prea puţine locuinţe, iar capitala Stockholm este unul dintre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare.

Criticii afirmă că fostul guvern de centru-dreapta a amplificat riscurile prin reducerea impozitelor imobiliare şi menţinerea unor facilităţi fiscale.

Între timp, raportul dintre datoriile şi veniturile populaţiei a crescut peste 170%, fiind printre cele mai ridicate din Europa, existând temeri că consumul privat, care reprezintă aproape jumătate din PIB, va avea de suferit dacă dobânzile vor urca sau preţurile imobiliare vor scădea.

În Stockholm, cumpărătorii oferă mai multe milioane de coroane pentru apartamente văzute doar în fotografii, iar macaralele sunt o privelişte comună în suburbii.

"Nu credem că se va termina prost", a declarat un consilier pentru investiţii în vârstă de 47 de ani, a cărui soţie a cumpărat o casă în Stockholm pentru 12 milioane de coroane (1,62 milioane dolari).

Încercările de până acum ale autorităţilor de reglementare pentru reducerea creşterii creditării, precum obligarea băncilor să pună deoparte mai mult capital, nu au funcţionat întrucât dobânzile au continuat să scadă.

Suedia s-a mai confruntat în trecut cu spargerea unei bule speculative pe piaţa imobiliară. Măsurile de dereglementare din anii ’80 au condus la un boom al proprietăţilor comerciale, care s-a spart în 1992. Atunci, preţurile proprietăţilor au scăzut cu aproape două treimi, iar Suedia a fost nevoită să naţionalizeze două bănci.

Ulterior, creditarea s-a reluat. Până în 2013, ipotecile au atins 47% din totalul creditelor acordate de băncile suedeze, faţă de 30% în 2011. Un alt risc este faptul că băncile se finanţează în mare parte pe piaţa internaţională, nu prin depozite.

Mulţi economişti spun că măsurile care ar trebui luate, reducerea facilităţilor fiscale sau reintroducerea unor taxe pe proprietăţi, sunt dificile din punct de vedere politic.

Ministrul pentru Pieţe Financiare, Per Bolund, a arătat că guvernul nu este pregătit să ia măsuri care să facă dificilă suportarea de către populaţie a costurilor pentru locuinţe sau, în cel mai rău caz, aceştia să fie nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.

Guvernatorul băncii centrale este pentru înăsprirea regulilor privind rambursarea creditelor ipotecare, având în vedere că numai 4 din 10 împrumutaţi îşi plătesc datoriile, comparativ cu 9 din 10 la jumătatea anilor 90.

O altă soluţie ar putea fi reducerea plafonului de împrumut de la nivelul actual de 85% din valoarea proprietăţii.

Asociaţia Bancherilor Suedezi a propus introducerea posibilităţii ca suedezii să poată rambursa, voluntar, 50% din împrumut, acum când dobânzile sunt extrem de scăzute, pentru a fi mai bine pregătiţi atunci când dobânzile vor creşte.

Asigurarea unei "aterizări line" a pieţei imobiliare va fi dificilă, luând în considerare ce s-a întâmplat în alte ţări. Scăderea preţurilor locuinţelor în Danemarca şi Olanda a provocat o scădere a încrederii consumatorilor şi a cheltuielilor, accentuând declinul, după criza din 2008-2009. În Olanda, autorităţile au înrăutăţit situaţia, înăsprind regulile de acordare a creditelor imobiliare, într-o perioadă în care preţurile erau deja în declin.

În Norvegia, unde datoriile populaţiei legate de creditele ipotecare se află la nivelul de circa 200% din veniturile disponibile, autorităţile au fost nevoite să renunţe la reglementările stricte în domeniul creditării, după ce preţurile au început să scadă în 2013.

 
Cuvinte cheie:
SUEDIA
, PIAŢA IMOBILIARĂ
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide