În timp ce toată elita politică mediocră a Europei şi a Statelor Unite îşi face curaj să impună sancţiuni economice Rusiei şi oligarhilor ei, după ce aceasta a invadat şi anexat Crimeea, elita economică şi financiară calculează de zor care ar fi pierderile europene şi americane în urma acestei decizii. Încă nu se ştie cine va pierde economic cel mai mult: Rusia sau Europa.
Nemţii reprezintă principalul partener comercial al Rusiei, exporturile fiind de 30 de miliarde de euro. Firmele germane ar pierde 300.000 de locuri de muncă la prima strigare dacă s-ar închide productiva piaţă de la Răsărit. Este bine de ştiut că Germania este şi principalul partener comercial al României, atât pe exporturi, cât şi pe importuri, o bună parte din economia românească depinzând de cum merge cea mai puternică ţară din Europa.
Francezii au expunere mare în sistemul auto prin Renault şi cel bancar rusesc prin SocGen. Expunerea tuturor băncilor franceze pe Rusia este de 45 miliarde euro, iar conform analiştilor, SocGen ar pierde 5,2 miliarde de euro în caz că s-ar întâmpla ceva, ceea ce nu este aşa uşor de înghiţit. SocGen este a doua cea mai expusă bancă străină în Rusia. Este bine de reamintit că SocGen deţine a doua bancă din România, BRD, fiind al doilea finanţator al României, atât al economiei - prin depozite şi credite - cât şi al Ministerului de Finanţe - prin achiziţia de titluri de stat.
Franţa şi Germania sunt ţări mari, cu economii puternice, care pot rezista represaliilor conducerii de la Moscova. Dar ce facem cu Austria, o ţară mult mai mică, mai mult un paradis geografic şi fiscal decât economic, care s-a extins foarte mult după căderea comunismului, poate mai mult decât îi permit resursele economice şi financiare. Austria are un PIB de 390 miliarde euro, în timp ce Franţa are o economie care produce 1.700 de miliarde de euro pe an, iar Germania conduce cu 2.700 de miliarde de euro.
Viena şi principalele oraşe sunt pline de ruşi, iar în ultimii cinci cele mai multe investiţii în Austria au venit de la Răsărit.
Mulţi oligarhi ruşi şi ucraineni îşi au bazele operaţionale la Viena sau în jurisdicţiile fiscale austriece. Raiffeisen obţine jumătate din profit din Rusia, iar 1,4% din totalitatea activelor austriece au legătură cu piaţa rusească.
Conform analiştilor externi, băncile austriece ar avea cel mai mult de pierdut din embargoul pus asupra Rusiei, având o expunere de 12 miliarde de euro. Sistemul bancar austriac depăşeşte PIB-ul ţării, ceea ce indică o mare vulnerabilitate. De reamintit că Raiffeisen este a şasea bancă locală şi este în top 5 finanţatori ai României, atât pe companii şi persoane fizice, cât şi pe titluri de stat. Erste, celălalt grup mare austriac, deţine prima bancă locală, BCR, fiind principalul finanţator al economiei româneşti şi al Ministerului de Finanţe. Grupul austriac Strabag, principalul constructor local, cu afaceri de peste 300 de milioane de euro, are printre acţionari, chiar pe cel mai mare oligarh rus Oleg Deripaska.
Conform unui înalt oficial român, în discuţiile de la Bruxelles privind sancţiunile economice la adresa Rusiei, austriecii au cele mai mari rezerve, având în vedere că legăturile lor economice cu cel care a devenit acum „inamic“ în urma anexării Crimeei, sunt mult mai puternice, mai mult din perspectiva investiţiilor şi a banilor ruseşti în Austria.
Ce legătură are cu România? După anul 2000, când noi am primit undă verde pentru a intra în Uniunea Europeană, austriecii au realizat cel mai mare desant investiţional în România. Într-un deceniu, au ajuns să deţină cea mai mare companie din România, Petrom, care este şi cel mai mare contribuabil la bugetul de stat. În sistemul bancar, deţin prin Erste prima bancă, iar împreună cu Raiffeisen controlează aproape o treime din piaţă. Asta ca să nu mai vorbim de cât finanţează bugetul prin titluri de stat. În asigurări controlează o treime din piaţă, iar în real-estate, prin Immofinanz, Raiffeisen Property şi CA Immo controlează piaţa de birouri şi malluri. Au peste 2 miliarde de euro „băgaţi“ în imobiliarele româneşti. În construcţii sunt lideri atât pe lucrări, cât şi pe cărămizi (Wienerberger) şi plăci ceramice (Lasselsberger). În industria lemnului, un sector unde se taie şi se exportă „la greu“, piaţa românească este controlată de grupurile Holzindustrie Schweighofer, ale magnatului austriac Gerard Schweighofer, Kronospan şi Egger, care au împreună un rulaj de peste un miliard de euro în România.
Mai pot fi multe astfel de exemple în sectoare economice româneşti unde principalii jucători sunt companiile austriece.
Ideea este că dacă se trece de la Războiul Rece politic, al declaraţiilor, la o blocadă şi un război economic cu Rusia, austriecii vor resimţi cel mai greu acest lucru şi pe cale de consecinţă, unda va ajunge şi la Bucureşti, mai mult decât credem noi acum.
Economia în ansamblu şi sistemul bancar românesc sunt foarte expuse pe Austria, iar îngheţarea fluxurilor comerciale şi financiare din orice zonă, ne va afecta direct.
În 2009, când erau întrebaţi de criza care tocmai izbucnea în Statele Unite, preşedintele, premierul şi guvernatorul BNR răspundeau retoric - ce treabă are România cu criza din America. Până să găsească ei răspunsul la această întrebare, banii ieşeau din România la minut, se prăbuşeau investiţiile străine, erau tăiate liniile de finanţare peste noapte, şi nimeni nu ne mai împrumuta. Vă amintiţi anul 2009 sau 2010. Poate aşa va fi şi acum când se vor întreba - Ce treabă avem noi, România, cu expunerea Austriei la Rusia, când oligarhii ruşi îşi vor retrage banii din paradisul geografic şi fiscal al austriecilor. Ca să le dea banii la ruşi trebuie să ia de undeva.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.03.2014
