"Raportul PwC propune revizuirea numărului de personal de execuţie în baza unei organigrame simplificate (...) Se vor elimina anumite nivele de conducere nenecesare şi se vor simplifica procesele de execuţie din instituţie. Nu pot să vă dau cifre acum, dar obiectivul este reducerea masivă a cheltuielilor de personal şi îmbunătăţirea substanţială a eficienţei. Am discutat cu personalul. Avem nevoie de fiecare, dar nu de toată lumea. Cine munceşte, cine e eficient, va avea un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru mine, nici pentru mine, deşi avem un contract colectiv. Locul de muncă se câştigă prin performanţă", a spus Negriţoiu la primă conferinţă de presă de la preluarea mandatului.
Potrivit preşedintelui ASF, restructurarea va privi în principal funcţiile de conducere şi în special cele de middle management.
"Sunt prea mulţi şefi în ASF", a spus Negriţoiu.
El a arătat că reducerea cheltuielilor a început deja prin scăderea remuneraţiilor şi indemnizaţiilor Consiliului ASF, care au fost aliniate sub remuneraţiile din BNR şi sub o medie a autorităţilor similare din UE.
"Am cea mai mare scădere, dar nu vă dau procentele şi sumele, pentru că trebuie să mă lămuresc cu privire la principiul afişării salariilor individuale. Ne vom respecta prevederea legală de a publica cheltuielile salariale ale conducerii. Scăderile au fost substanţiale", a adăugat Negriţoiu.
Şeful ASF a anunţat că angajările din ASF au fost blocate şi au fost suspendate toate primele şi bonusurile până la finalizarea noii organigrame. În opinia lui Negriţoiu, salariaţii ASF ar trebui să primească o singură primă, în funcţie de performanţa anuală, iar primele de performanţă să fie doar excepţii, pentru rezultate pe proiecte speciale.
Preşedintele a mai arătat că nu a adus pe nimeni în ASF şi nici nu doreşte să aducă pe cineva din afară până când nu se revizuieşte organigrama şi nu ar apărea funcţionalităţi la care să nu poată să corespundă personalul actual.
"Folosim modelul de organizare a BNR şi programul lor de dezvoltare internă a oamenilor. Folosim experienţa BNR şi am constatat, încă o dată, că BNR este o organizaţie foarte reuşită, cu o îmbinare fericită de instituţie publică cu o abordare de instituţie privată", a mai spus Negriţoiu.
La începutul lunii aprilie, Parlamentul a hotărât numirea lui Negriţoiu în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Mandatul acestuia a început la 1 mai.
El a fost director general al ING România până în vara lui 2012, iar ulterior a ocupat poziţia de preşedinte non-executiv.
Negriţoiu este economist, fost ministru de stat pentru coordonare, strategie şi reformă (1992-1993). El a fost deputat în legislatura 1996 - 2000.
În mai 1997, demisionează din Parlament şi trece în sectorul privat, la banca anglo-olandeză ING Barings, cu funcţia de corporate finance manager.
În anul 1999 este promovat ca vicepreşedinte şi director general adjunct al băncii ING România. La 1 august 2006, Negriţoiu a preluat poziţia de director general al ING Bank România şi de preşedinte al Comitetului pe Ţară al ING România, grup financiar care include banca ING Bank România, compania de asigurări de viaţă şi pensii ING Asigurări de Viaţă (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease şi societatea de investiţii imobiliare ING Real Estate Investment Management.
Negriţoiu devine astfel primul bancher autohton care preia conducerea executivă a unei mari bănci cu acţionar majoritar străin. În acel moment, ING era a patra bancă de pe piaţa din România după valoarea activelor.
În paralel cu activitatea profesională, el desfăşoară şi o activitate didactică fiind profesor universitar asociat al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti. I s-a decernat titlul academic de Doctor honoris causa al Universităţii Hertdforshire (Anglia).
