ZF 24

O boală care încă nu are leac: Grecia este doar o picătură în mareea de datorii în continuă creştere în care se îneacă economia mondială. Avertismente de criză apar din toate părţile

Pierre Moscovici comisarul european pentru afaceri economice: Este pentru prima dată din 2007 când este de aşteptat ca toate economiile din UE să crească.

Autor: Bogdan Cojocaru

05.02.2015, 20:12 33153
Datoriile Greciei, o problemă ca­re învrăjbeşte guverne şi per­tur­bă de patru ani stabilitatea Europei, sunt doar o picătură în oceanul global al datoriilor, care după criza financiară mondială din 2007 a continuat să înece tăcut economia globală şi să atingă cotele de alarmă în teritorii extrem de sensibile precum gospodăriile.

Datoriile la nivel global au crescut cu 57.000 de miliarde de dolari începând cu 2007 la aproape 200.000 de miliarde de dolari, un ritm care îl depăşeşte cu mult pe cel al creşterii economiei mondiale. Raportate la economia globală, datoriile au explodat de la 270% din PIB la 286% din PIB, potrivit calculelor companiei de consultanţă financiară McKinsey, preluate de Financial Times.

Datoriile au fost la originea crizei din 2007 a creditelor subprime americane care a degenerat în cea mai atroce criză financiară de după Al Doilea Război Mondial şi la originea crizei datoriilor suverane izbucnite în 2011 în zona euro din cauza supraîndatorării Greciei.

Conluzia analizei McKinsey este de natură să înspăimânte Germania, gardianul european al stricteţei financiare: „este nevoie de noi abordări“ în privinţa datoriilor pentru a reduce pericolul apariţiei unor noi crize, adică exact ceea ce cere ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis pentru problema datoriilor greceşti, notează FT.

Riscuri majore în China

Ceea ce este frapant în analiza McKinsey este cum s-au schimbat zonele „fierbinţi“ în ceea ce priveşte creşterea datoriei după cea mai recentă criză mondială. Greciei i se dă o atenţie minimă, la fel ca şi Statelor Unite. În schimb, raportul identifică riscuri majore în China, în special în sectorul imobiliar şi cel al finanţării non-bancare. O eventuală implozie aici va cutremura pieţele emergente. Analiza avertizează în privinţa creşterii datoriilor gospodăriilor, în special a celor legate de creditele imobiliare, în ţări care s-au descurcat mai bine decât majoritatea în criza mondială. Este vorba de state precum Olanda, Suedia, Canada, Australia sau Coreea de Sud.

În ceea ce priveşte guvernele, acestea nu doar că nu şi-au stabilizat datoriile, dar nici măcar nu au încetinit ritmul de îndatorare. „Realitatea este că datoria publică a explodat din 2007, înregistrând un ritm de creştere de 9,3% pe an, faţă de 5,8% înainte de criză“, a explicat pentru Le Figaro Jean-Christophe Mieszala, şeful diviziei franceze a McKinsey. Compania a identificat şase mari economii dezvoltate în cazul cărora stocul datoriilor va continua să crească agresiv sau în orice caz mai rapid decât economia: Spania, Japonia, Portugalia, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Ceea ce este îngrijorător este că aici lipsesc soluţiile. Analiştii de la McKinsey apreciază că dacă aceste guverne vor încerca să aplice soluţiile clasice cum ar fi reducerea cheltuielilor publice sau stimualea creşterii economice, eforturile va trebui să fie uriaşe. Spre exemplu, în cazul Franţei cheltuielile ar trebuie diminuate cu 2,5% din PIB până în 2019 sau creşterea economică anuală ar trebui să se situeze la 4% din PIB, ritm fantezist dacă este raportat la cel actual.

 

O economie îmbolnăvită de supracapacitate

McKinsey este doar una dintre vocile care avertizează că apar noi pericole pentru economia mondială care au nevoie de noi soluţii. Economistul Nouriel Roubini, pro­fesor la Şcoala Stern de afaceri a Uni­versităţii New York, atenţionează în Project Syndicate că avansul economic mondial este slab, subminat de caracterul prea timid al politicilor de relansare de după 2008. „A venit timpul ca politicile bugetare să ia locul politicilor monetare, incapabile să stopeze deflaţia“, în condiţiile în care, în pofi­da politicilor monetare neconvenţio­na­le, niciuna dintre marile bănci centrale ale lumii nu a reuşit să-şi atingă ţinta de deflaţie, scrie el. Roubini apreciază că economia mondi­ală este „îmbolnăvită“ de supra­capacităţile sale.

Economistul mai scrie că pentru a fi eficiente, politicile de stimulare monetară trebuie însoţite de o relansare bugetară temporată, care lipseşte în prezent din toate marile economii.

Economiştii de la Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale, au avertizat asupra apariţiei unor „semne îngrijorătoare că se acumulează dezechilibre financiare în unele ţări care nu au fost afectate grav de Marea Criză Financiară. Aceste semne arată pericolul unor implozii financiare disruptive“.

Pentru că lumea nu va începe să se dezîndatoreze în viitorul apropiat, pentru că datoriile cresc mai rapid decât economia, McKinsey recomandă soluţii precum elaborarea de sisteme care să permită partajarea mai bună a riscurilor între creditori şi debitori, spre exemplu cu ipoteci variind în funcţie de condiţiile din fiecare gospodărie.

Mai controversată ar fi restructurarea şi mai mult a datoriilor suverane. McKinsey merge şi mai departe aducând ideea desfiinţării obigaţiunilor deţinute de băncile centrale. Indiferent dacă aceste obligaţiuni au ajuns la băncile centrale prin programe de ajustare cantitativă sau prin programe de achiziţii masive de obligaţiuni, efectele ar fi dramatice. În acest fel, datoria suverană a Japoniei s-ar reduce de la 234% din PIB la „doar“ 94% din PIB.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO