Gabriel Dumitraşcu, omul care a semnat din partea statului român memorandumul cu Rompetrol, companie controlată de statul kazah prin KazMunaiGaz, prin care grupul petrolier plăteşte 200 de milioane de dolari din datoria totală de 688 de milioane de dolari pe care o avea de returnat, susţine că aceasta era unica opţiune pentru a pune capăt disputei dintre cele două părţi.
În plus, în cadrul negocierilor, kazahii au precizat că dacă situaţia nu se clarifica rapid, erau dispuşi să „îngheţe“ operaţiunile locale.
„Nu exista o altă opţiune“, spune Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia care s-a ocupat de negocierile cu Rompetrol după ce statul a devenit acţionar la Petromidia.
„Puteam să o lălăim în continuare cu riscurile de rigoare sau puteam să găsim o soluţie. Rompetrol este al doilea mare contributor la bugetul statului. Au spus că dacă nu se clarifică situaţia, ei sunt dispuşi să-şi îngheţe operaţiunile în România.“
Înţelegerea făcută între cele două părţi este însă aspru criticată de opoziţie. Într-o opinie publicată la finalul săptămânii trecute, Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PDL, spunea că „escrocheria este evidentă“, referindu-se la anumite clauze din memorandum. De cealaltă parte, premierul Victor Ponta şi ministrul economiei Varujan Vosganian au apreciat înţelegerea făcută spunând că nu banii au fost cea mai importantă parte, ci continuarea investiţiilor în rafinăria din Năvodari, principalul activ al grupului Rompetrol.
O poveste complicată
„Ponta nu mai avea ce face. Acum şterge sângele crimei făcute de Năstase (Adrian Năstase - n. red.). Ceea ce s-a făcut atunci a fost lucru temeinic împotriva statului. Acum nu mai aveau ce face, nu mai au cum s-o repare. Era la discreţia Rompetrol“, a spus Radu Sârbu, fostul şef al FPS în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol.
Sârbu face referire în primul rând la anul 2003, când Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu au semnat ordonanţa prin care Petromidia, deţinută de Dinu Patriciu, a primit facilitatea de a-şi transforma datoriile istorice (571 mil. euro la acea vreme) în obligaţiuni pe şapte ani. Obligaţiunile erau convertibile, iar Guvernul i-a lăsat emitentului dreptul de a decide dacă la scadenţă plăteşte banii sau converteşte obligaţiunile în acţiuni.
Dinu Patriciu a vândut în 2007 grupul Rompetrol, lăsând povara răscumpărării obligaţiunilor pe umerii kazahilor de la KazMunaiGaz, care au preluat grupul de la omul de afaceri român.
La scadenţă, kazahii i-au plătit statului numai 54 mil. euro din această creanţă pe care o moşteniseră de la Dinu Patriciu, fostul proprietar al Rompetrol Rafinare. Pentru restul de 516 mil. euro statul a primit fără să vrea acţiuni la Rompetrol, deţinând în prezent un pachet de 44,69% din acţiuni.
Şanse nule în proces
Memorandumul dintre cele două părţi a fost făcut public de guvern la finalul săptămânii trecute şi are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.
Prin acest memorandum se stabileşte că Rompetrol va cumpăra de la OPSPI 26,6% din acţiunile emise de către Rompetrol Rafinare, compania care administrează rafinăria Petromidia, în schimbul a 200 de milioane de dolari, plătibile în numerar. Suma în numerar convenită va fi plătită către OPSPI la finalizarea tranzacţiei într-o singură tranşă. Acum statul deţine 44,69% din Rompetrol Rafinare, iar după tranzacţie va mai rămâne cu 18%. Statul român a ajuns însă să deţină această participaţie în contul creanţei de 688 de milioane de dolari (516 de milioane de euro) pe care o avea de recuperat de la Rompetrol.
„OPSPI nu se ocupă decât de acţiunile statului. Noi nu putem gestiona această problemă decât din perspectiva pachetului de acţiuni“, spune Dumitraşcu.
Ca să încaseze cele 200 de milioane de dolari, statul este însă obligat să renunţe la toate procesele pe care le avea cu Rompetrol pe tema creanţei.
„Statul avea şanse nule în proces. Pe fond tribunalul a decis că deja nu mai este vorba de creanţe, ci de acţiuni, statul fiind acţionar în Petromidia“, a explicat Dumitraşcu.
Ce investiţii se promit?
La rândul lor, kazahii de la KazMunaiGaz spun că indiferent de finalitatea procesului, tensiunile dintre cele două părţi ar fi escaladat.
„Dacă am fi câştigat noi procesul, atunci am fi avut statul împotriva noastră pe alte fronturi. Dacă ar fi câştigat statul procesul, retragerea noastră din România era o opţiune pe care am fi luat-o în calcul. Pentru noi este important să avem statul ca partener“, spune Azamat Zhangulov, senior vice-president în cadrul Rompetrol.
Dincolo de bani, statul va deţine 20% într-un fond de investiţii care ar trebui ca în şapte ani să ajungă la proiecte de un miliard de dolari. Fondul pleacă la drum cu un capital social de 150 mil. dolari, statul va avea 20%, iar Rompetrol 80%. Statul primeşte însă această participaţie fără a contribui cu numerar.
„Nu vrem acum să dăm foarte multe detalii despre proiectele în care ne dorim să investim prin acest fond. Vrem să finalizăm toate acordurile, să facem calculele de eficienţă. Oricum avem pregătite câteva proiecte identificate. Vom investi în proiecte energetice în România, în proiecte care au legătură cu activitatea de bază a Rompetrol“, a mai spus Azamat Zhangulov.
Şeful OPSPI dă însă mai multe detalii.
„Este un pachet de circa 450-500 de milioane de dolari destinat creşterii eficienţei Rompetrol. Astfel, este vorba de mărirea capacităţii de rafinare de la Petromidia până la 6 milioane de tone, pentru că acesta este considerat a fi pragul de rentabilitate în Europa, investiţii în termocentrala Midia şi proiecte pe partea de downstream. În plus vor fi amorsate şi alte investiţii de 500 de milioane de dolari“, a pus Dumitraşcu.
Pierderi mari
Potrivit reprezentantului Rompetrol, compania a plătit către bugetul de stat, din 2007 până în prezent, 6,1 miliarde de dolari. Pe de altă parte însă, Petromidia raportează anual pierderi semnificative. Din 2007, anul în care statul kazah a intrat în acţionariatul Rompetrol prin intermediul KazMunaiGaz şi până la finalul anului trecut, Rompetrol Rafinare (Petromidia) a înregistrat pierderi de peste 730 de milioane de euro. Afacerile companiei au fost anul trecut de 2,7 mld. euro.
În lucrarea „Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România“, care îl are ca şi coautor pe profesorul doctor Cezar Mereuţă, se arată că în două sectoare cheie ale industriei prelucrătoare: industria metalurgică şi fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, companiile lider, ArcelorMittal Galaţi, respectiv Rompetrol Rafinare, înregistrează pierderi semnificative.
„Este evident că guvernul trebuie să monitorizeze permanent marile companii cu capital majoritar de stat, iar această monitorizare trebuie extinsă şi asupra acestor mari companii cu capital majoritar străin, cronic perdante. În aceste ultime cazuri trebuie demarate discuţii cu conducerile acestor companii, pentru o informare corectă asupra cauzelor şi perspectivelor performanţelor economice, cât şi asupra eventualelor intenţii privind delocalizarea acestor companii“, se arată în lucrarea amintită.
Potrivit reprezentanţilor Rompetrol, compania angajează direct 7.000 de oameni iar indirect este vorba de circa 30.000 de oameni.
„Pentru o afacere de rafinare, în medie trebuie să te gândeşti la un factor de multiplicare de 5“, a mai spus Azamat Zhangulov. Unitatea este cea mai mare rafinărie din România cu o capacitate de 5 milioane de tone.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
