ZF 24

Panică pe pieţele de capital după decizia guvernului britanic de a organiza alegeri anticipate: Indicele bursei din Londra s-a prăbuşit cu peste 2,3%, iar ”hemoragia” continuă pe toate bursele europene

Panică pe pieţele de capital după decizia guvernului...

Autor: Ştefan Stan

18.04.2017, 18:54 2878

Indicele FTSE 100, care măsoară activitatea bursei din Londra, cea mai importantă piaţă europeană de capital, s-a prăbuşit astăzi cu peste 2,31% după anunţul Theresei May că va organiza alegeri generale anticipate, în contextul Brexitului. 

Bursele au fost astăzi în scădere încă de la debutul şedinţei de tranzacţionare.Indicele Stoxx 600 a scăzut astăzi cu 1,09%, în timp ce bursa din Frankfurt a înregistrat un declin de 0,90%, iar indicele CAC 40 al bursei din Paris a scăzut cu 1,59%. Indicele bursei italiene a scăzut cu 1,67%. 

La Bucureşti, efectul s-a resimţit mai puţin decât la nivel european, indicele BET înregistrând un declin de 0,32%. 

Premierul Theresa May a anunţat, marţi, un plan de convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 8 iunie, argumentând că este necesar un guvern puternic pe fondul incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează postul BBC şi cotidianul The Telegraph.

"Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii şi siguranţei pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri", a declarat Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator şi din partea opoziţiei laburiste şi liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit.

"Întreaga ţară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puţin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacităţile de a transforma Brexit în succes", a spus Theresa May.

Marea Britanie a decis la limită, în iunie 2016, ieşirea din Uniunea Europeană, situaţie care a generat o criză constituţională gravă. Alegerile anticipate riscă să afecteze planul Londrei de efectuare a negocierilor cu Uniunea Europeană. În funcţie de rezultatul alegerilor, ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar decizia de scoatere a ţării din UE.

Theresa May nu a devenit prim-ministru în urma alegerilor. După referendumul din iunie 2016, prin care britanicii au decis la limită ieşirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din raţiuni populiste deşi pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat. Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, nu a putut fi numit premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluţie de compromis, în fruntea Guvernului. Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obţine, dat fiind că Partidul Conservator are majoritate.

În contextul disputelor din ce în ce mai intense, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a contestat recent legitimitatea decizională a Theresei May. "Eu am fost aleasă în funcţia de prim-ministru al Scoţiei pe baza angajamentului clar privind un nou referendum. Dar premierul (Theresa May -n.red.) nu este încă aleasă de nimeni", declara Nicola Sturgeon.

Decizia Londrei de ieşire din Uniunea Europeană a generat preocupări atât pentru britanici, cât şi la nivelul Blocului comunitar, dar cea mai mare problemă a Guvernului Theresa May este riscul destrămării Marii Britanii, în contextul intenselor apeluri separatiste ale Scoţiei şi Irlandei de Nord.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO