Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2012-2015.
Procurorii fac 61 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.
În topul celor mai scumpe medicamente sunt prezente doar produse ale marilor firme internaţionale, niciunul fabricat local negăsindu-şi locul în acest top. Cel mai „ieftin“ produs din top 20 are un preţ de 3.600 de euro per unitate, iar în topul general cele mai ieftine produse cu reţetă au un preţ ce coboară sub un leu.
Ministerul Sănătăţii stabileşte preţul (atât cel al producătorului, cât şi adaosurile de distribuţie şi farmacie) pentru aproximativ 6.000 de produse care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală. Metodologia de stabilire a preţului este extrem de complexă, dar sintetizat se poate spune că pentru produsele de import se iau în considerare preţurile din 12 state din Europa, iar nivelul din România este cel mai mic dintre acestea.
La 1 iulie, lista medicamentelor compensate a fost actualizată, astfel că preţul mai multor produse a fost redus. Actualizarea listei ar trebui făcută anual, însă nicio modificare nu a mai fost realizată în ultimii şase ani.
Mai multe analize de piaţă recente arată că medicamentele cu preţuri ridicate, de peste 1.000 de lei, au câştigat teren pe piaţă, în detrimentul produselor ieftine. Acest lucru se poate vedea şi în creşterea preţului mediu al unei cutii de pastile, care a ajuns la 23,4 lei în 2014 faţă de 14,2 lei în 2008.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.
Potrivit surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.
Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.
Sursele citate au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.
Sursele citate au precizat că, la nivel naţional, fenomenul este "îngrijorător" pentru sistemul de sănătate, acţiunile de "recompensare" a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite.
Reprezentanţii zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care ţineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate, precum şi cu funcţionarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, aceste medicamente.
În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.
În multe situaţii, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii şi distribuitorii agreaţi s-ar fi realizat după emiterea reţetelor de către medici, urmărindu-se cu atenţie să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist şi reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activităţii, au mai arătat sursele citate.
