ZF 24

Peste 1.000 de români lucrează pentru instituţiile europene pe salarii care pornesc de la 2.500 de euro net pe lună

Autor: Corina Mirea

01.12.2013, 18:37 4706

Aproape 1.200 de români lucrau la începutul acestui an pentru instituţiile europene, plasând România pe locul opt în topul ţărilor cu cei mai mulţi angajaţi sau agenţi contractuali ai UE, stabiliţi prepon­derent la Bruxelles, potrivit unui raport realizat la începutul acestui an de Comisia Europeană.

Românii care lucrează pentru instituţiile europene reprezintă numai 3,6% din numărul total de aproape 33.000 de funcţionari europeni, dar salariile de bază pe care aceştia le câştigă sunt similare, în cazul debutanţilor, sau chiar de şapte ori mai mari decât veniturile medii ale belgienilor, care ajung la 2.500 de euro net pe lună. Astfel, salariile funcţionarilor europeni debutanţi pornesc de la circa 2.650 de euro net pe lună şi pot ajunge până la aproape 18.500 de euro, în funcţie de categoria de angajaţi din care fac parte şi de diferitele niveluri de ierarhizare ale acesteia.

Cele mai mari salarii le obţin angajaţii cu statut de oficiali care, în cazul României, reuneau, la începutul lunii octombrie a acestui an, 624 de persoane.

Cele mai căutate joburi pentru care românii vor să se angajeze în instituţiile europene fac parte din departamentele care au nevoie de oameni specializaţi în administraţie publică europeană, ştiinţe juridice, de traducători, interpreţi, lingvişti, în domeniul economic financiar, audit sau cele care au nevoie de arhivari şi documentarişti. De altfel, potrivit unor informaţii ale ZF, cei mai mulţi români care lucrează pentru Uniunea Europeană îndeplinesc sarcini preponderent birocratice derulate de instituţiile europene.  

Categoriile de angajaţi care lucrează în cadrul instituţiilor europene sunt divizate în manageri, oficiali şi agenţi temporari cu statut de administratori (AD), oficiali şi agenţi temporari cu statut de asistenţi (AST), agenţi contractuali, consultanţi speciali, agenţi locali şi agenţi care se află sub jurisdicţia ţării din care provin. Categoriile AD şi AST au fiecare câte 12, respectiv 11 grupe de ierarhizare a funcţionarilor. Angajaţii din categoria AD au responsabilităţi administrative, de consultanţă, lingvistice şi se ocupă de partea de cercetare a proceselor din cadrul instituţiilor europene, pe când cei care fac parte din categoria AST deţin funcţiile executive, tehnice şi de comunicare.

În prezent, Niculae Idu, şeful Repre­zentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, precizează că România a ajuns să depăşească cota de reprezentare din perspectiva numărului de români angajaţi în instituţiile europene şi că impactul cel mai mare pe care aceştia îl au în sistemul european se simte la nivelul comisarului şi al membrilor parla­mentului.

România are 33 de europarlamentari care, la rândul lor, au câte unul sau doi asistenţi români acreditaţi în staff-ul de la Bruxelles, plus alţi câţiva oameni în subordine care ocupă poziţii de agenţi locali.

„Lupta“ românilor pentru un loc de muncă într-un birou din cadrul instituţiilor europene a devenit din ce în ce mai acerbă în ultimii ani, mai ales pentru cei care lucrau deja în administraţia publică locală şi care, în 2010, şi-au văzut salariile micşorate, sporurile eliminate şi unele posturi care se dublaseră puse sub „securea“ restructurărilor. De altfel, concurenţa pentru un post scos la concurs în cadrul unei instituţii europene este de circa 20-30 de persoane, potrivit unor surse din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Aceştia „se bat“ de fapt pentru un loc pe o listă de aşteptare (de rezervă) a candidaţilor care pot să ocupe un loc de muncă rămas vacant sau nou creat. Valabilitatea listelor este de doi ani şi aplicanţii trebuie să treacă printr-o serie de teste şi interviuri pentru a putea fi puşi în aşteptare. Ei trebuie să folosească serviciul de recrutare EPSO (Oficiul European pentru Selecţia de Personal), un site prin care sunt centralizate toate aplicaţiile şi toate joburile disponibile în instituţiile europene, care are trei cicluri anuale de recrutare, pe domenii. În general, acest proces durează circa un an, iar candidaţii trebuie să cunoască o limbă a Uniunii Europene la nivel nativ (română sau franceză, spre exemplu pentru cetăţenii din România şi Franţa) şi una dintre limbile engleză, franceză sau germană la un nivel care să le permită să redacteze şi să poarte o conversaţie.

„Nu cred că românii sunt dezavantajaţi în procesul de recrutare de cei de altă naţionalitate care termină universităţi de prestigiu din străinătate. Sunt şi români care au absolvit astfel de universităţi care lucrează în instituţii europene, cum sunt şi români care au absolvit universităţi din România. Spre exemplu, eu mă regăsesc în cea de-a doua categorie“, afirmă Niculae Idu.

Pachetul salarial pe care funcţionarii europeni îl primesc lunar include salariul de bază, dar şi alocaţii oferite pentru familie, spre exemplu. Mai mult, în cazul în care aceştia sunt trimişi în deplasare în interes de serviciu într-o ţară membră UE, instituţiile europene pentru care lucrează trebuie să le asigure o sumă maximă pentru cazare cuprinsă între 100 şi 180 de euro (în funcţie de destinaţie) şi o diurnă de 52-104 euro pe zi. Iar salariile pot fi majorate în funcţie de contextul economic al ţării în care domiciliază, în cazul în care costul vieţii creşte.

În medie, chiria unui apartament cu un dormitor este de circa 750-800 de euro pe lună, potrivit site-urilor de specialitate belgiene, iar un meniu care include trei feluri de mâncare şi băutură poate ajunge la un preţ de circa 20 de euro.

Cei mai mulţi funcţionari europeni sunt belgieni (aproape 5.740 de persoane), dintre care peste 4.300 au statut de oficial. Iar majoritatea funcţionarilor europeni (circa 21.500 de persoane din cei aproape 33.000 de angajaţi şi agenţi contractuali) au domiciliul la Bruxelles.

Din numărul total de oameni care lucrează pentru instituţiile europene circa 1.500 au funcţii de management, iar cei mai mulţi (peste 21.000) sunt oficiali ai departamentelor administrative (AD) şi de asistenţă (AST).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.12.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO