La ce ar trebui să se aştepte România dacă situaţia se degradează şi mai mult? Petrolul şi grâul s-au scumpit deja pe pieţele internaţionale deoarece investitorii se tem că livrările vor fi întrerupte de criza din Est, iar crizele anterioare au demonstrat că investitorii de pe pieţele financiare nu fac o diferenţă clară între ţările din Europa de Est. În avertismentul său, Tusk menţiona divizarea Ucrainei. Ministrul polonez al economiei Janusz Piechocinski sugera că situaţia din Est pune în pericol creşterea economiei mai ales prin încetinirea exporturilor. Anul trecut, exporturile poloneze către Federaţia Rusă au reprezentat 14% din total, iar cele către Ucraina 5%. Prin urmare, exporturile către cele două ţări au o pondere de o cincime în total, cotă deloc de neglijat.
În cazul României, Rusia contribuie cu doar 2,3% la exporturi, iar Ucraina cu şi mai puţin, cu 1,9%. Declaraţiile oficialilor polonezi referitoare la criza ucrineană trebuie privite cu rezervă, deoarece este evident că ei se folosesc de criză pentru a câştiga capital politic atât pe plan intern, cât şi extern.
Rusia este însă o piaţă emergentă cu potenţial uriaş având în vedere numărul mare de locuitori (143,5 milioane în 2012), iar multe companii occidentale inclusiv din zona euro se bazează pe această ţară pentru a creşte.
România va fi afectată cu siguranţă de eventuala încetinire a creşterii economice în Vest deoarece către zona euro i se îndreaptă aproape jumătate de exporturi.
România este, de asemenea, vulnerabilă pe plan financiar. „România poate fi afectată în mod indirect deoarece aceste genuri de conflicte tind să sperie investitorii. Putem vedea o reticenţă în ceea ce priveşte transferurile de capital“, a explicat pentru ZF analistul economic Aurelian Dochia. În ceea ce priveşte impactul pe care l-ar avea o eventuală stopare sau retragere a investiţiilor făcute de cele două state în România, este greu de redat o imagine clară doarece aceste investiţii vin probabil mai ales prin paradisuri fiscale precum Cipru şi Olanda. Statistica oficială românească nu dă cifre în acest sens, însă din datele băncii centrale ruse reiese că în primul trimestru al anului trecut ruşii au retras (net) din România 111 milioane de dolari, pentru a investi 6 milioane de dolari în al treilea trimestru.
Un alt punct vulnerabil al României în faţa crizei ucrainene este energia. România importă în medie din Federaţia Rusă până la 25% din necesarul de gaze naturale, cotă semnificativă, însă mult mai mică decât cea a altor state din regiune. Estonia şi Bulgaria sunt dependente aproape în totalitate de gazele ruseşti, iar Ungaria în proporţie de peste 70%. România stă mai bine chiar şi în comparaţie cu cea mai mare economie europeană, Germania (dependenţă cu 85% de gazele importate), pentru că are propriile resurse de gaze naturale.
„În cel mai rău caz, dacă Rusia stopează livrările de gaze şi de petrol către Europa, cred că impactul negativ asupra creşterii economiei europene ar fi major. Aceasta este îngrijorarea şi cred că acesta este motivul pentru care europenii sunt reticenţi să fie mai agresivi în privinţa sancţionării Rusiei“, apreciază Nariman Behravesh, economist-şef la compania de consultanţă şi de informare IHS.
Grâul Rusiei şi Ucrainei ajunge mai ales în Africa de Nord, regiune unde scumpirea alimentelor a răsturnat guverne
Cât priveşte cele mai pesimiste scenarii privind criza ucraineană, acestea variază de la un război civil care ar culmina cu divizarea Ucrainei la un război nuclear între statele occidentale, conduse de SUA, şi Rusia.
Pentru a reda o imagine a efectelor ultimului scenariu – foare puţin probabil, The Huffington Post menţionează o analiză care arată că un război nuclear „limitat“ între India şi Pakistan ar ucide două miliarde de oameni printr-o criză alimentară provocată de „iarna nucleară“. Termenul „limitat“ ar implica „doar“ 100 de focoase nucleare. Rusia şi SUA au împreună 16.700 de focoase nucleare.
Criza din Ucraina începe să se facă simţită pe pieţe de materii prime agricole. Preţurile grâului au sărit săptămâna aceasta la maximul ultimelor 12 luni, printre cauzele majore fiind îngrijorările legate de întreruperea exporturilor de cereale din Europa de Est. Ucraina se află printre primii cinci exportatori de grâu la nivel mondial. Violenţele au atins oraşul-port Odesa, prin care se exportă cea mai mare parte a grâului ucrainean, scrie The Wall Street Journal.
Ucraina, Rusia şi Kazahstan sunt principalii furnizori de grâu pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Aceste regiuni au fost zguduite în 2010 - 2011 de revolte cauzate, în parte, de scumpirea alimentelor şi foamete.
Turbulenţele din Ucraina au contribuit, de asemenea, la creşterea preţurilor porumbului în SUA.
Criza ucraineană a provocat în martie creşteri ale preţului petrolui care amintesc de cele cauzate anul trecut de războiul civil din Siria. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol şi de gaze naturale din lume.
Când îşi va putea tăia Europa legăturile cu Rusia?
Europa va rămâne dependentă de gazele naturale ale Rusiei mulţi ani, este concluzia miniştrilor energiei ai ţărilor din G7, grupul celor mai industrializate economii, din care Rusia a fost exclusă după invadarea Crimeei. „Nu ştiu pe nimeni în lume care ne-ar putea spune cum Europa şi-ar putea reduce dependenţa de Rusia pe ter-men scurt“, a spus ministrul german al energiei Sigmar Gabriel. Oficialii au recunoscut că nu există alternative imediate la gazele ruseşti, în condiţiile în care gazele naturale lichefiate importate din SUA, una din soluţiile vehiculate, nu vor putea ajuta Europa cel puţin până la sfârşitul deceniului, când ambele părţi vor avea infrastructura necesară transportării.
Statele UE îşi acoperă o treime din consumul de gaze cu importuri din Rusia. În timp ce comisarul energiei a declarat pentru FT că nu va face concesii pentru construirea gazoductului South Stream, Franţa şi Italia şi-au reafirmat sprijinul pentru proiectul prin care Rusia vrea să aprovizioneze UE cu gaze ocolind rutele tradiţionale din Ucraina.
Iranul, stat ale cărui resurse de gaze sunt depăşite doar de cele ale Rusiei, profită de vulnerabilitatea Europei şi s-a oferit să vândă acest combustibil statelor europene.
Separatiştii din regiunile Doneţk şi Slaviansk au anunţat că vor organiza duminică un referendum privind independenţa, în pofida apelului lansat de preşedintele rus Vladimir Putin de a-l amâna. O decizie similară a fost adoptată în „unanimitate„ în regiunea vecină Lugansk.
