Opinie Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF

Ponta şi Iohannis ne cer să le dăm un credit pe 5 ani. Dar încă nu am aflat de unde şi cum îl vor rambursa

9 nov 2014 Autor: Cristian Hostiuc

În această campanie electorală pentru Palatul Cotroceni am aflat de toate - că Ponta e mincinos, că Iohannis nu e român şi nu e ortodox - mai puţin cum cei doi pretendenţi ne vor plăti creditul pe care îl vom acorda celui care pentru următorii cinci ani va fi preşedintele fiecăruia dintre noi.

Fiecare dintre cei doi a scris pe dosarul de creditare - "Mândri că suntem români", sloganul lui Ponta, sau "România lucrului bine făcut", al lui Klaus Iohannis. Dar cum se traduc cele două sloganuri din punct de vedere economic?

Sunt mândru că sunt român, dar în cei cinci ani cum va creşte salariul mediu (1.700 de lei net în acest moment)  şi până la ce nivel?

E bine că România îşi propune să facă lucruri bune, dar la finalul celor cinci ani cât va fi PIB-ul (de la 150 de miliarde de euro acum)?

Ziarul Financiar a publicat înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale fotografia economiei în anii de alegeri: Unde era România în anul 2000 şi unde este acum, în 25 de indicatori cheie - citiţi articolul aici.

Mi-ar fi plăcut să aflu de la cei doi cum vor să lase România în 2019, după cinci ani de mandat, tot în aceşti 25 de indicatori.

În această campanie, poate cea mai proastă din cei 25 de ani, nu am aflat nimic din aceste lucruri concrete.

Mulţi vor spune că nu preşedintele conduce economia, ci guvernul.Greşit! Oamenii îşi aleg preşedintele să le aducă bunăstare sau să facă astfel încât creşterea nivelului de trai să se întâmple. Aceasta trebuie să fie obligaţia celui care se instalează la Palatul Cotroceni şi care, după cum ar fi povestit Crin Antonescu, primeşte acces la toate butoanele puterii.

Puterea preşedintelui şi a României trebuie să vină din puterea economiei.Degeaba te duci la Bruxelles sau te întâlneşti cu liderii lumii, dacă la masă nu ai ce să pui şi doar ceri. Dacă altcineva îţi achită nota de plată îi vei rămâne îndatorat.

Nu este preşedintele responsabil de inflaţie, curs, dobânzi la credite. Dar el trebuie să vegheze şi să se asigure că lumea - persoanele fizice şi companiile  plătesc un preţ corect care să asigure un echilibru şi un viitor.

Dacă economiile populaţiei sunt mâncate de inflaţie sau de curs, datoria preşedintelui este să semnalizeze acest lucru. Dacă România se îndatorează mai mult decât ar putea plăti, este obligaţia preşedintelui să intervină (în acest moment, datoria externă totală a României - stat şi privat este de 96,7 miliarde euro, faţă de 21,5 miliarde de euro în 2004).

În condiţiile în care cererea pentru locuinţe depăşeşte de două ori oferta, obligaţia preşedintelui împreună cu guvernul este de a vedea cum se acoperă acest deficit.

Când lucrurile în economie deraiază, preşedintele ar trebui să fie cel care să semnalizeze acest lucru, nu să intervină post-mortem.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că Banca Naţională va lucra cu orice preşedinte sau orice guvern pe care îl dă ţara. Dar aşa cum creditează orice preşedinte sau orice guvern, Banca Naţională, ca o instituţie independentă, trebuie să amendeze cel puţin public şi când cei aflaţi la putere îndreaptă ţara spre insolvenţă. Dacă ar fi să ne reamintim,când guvernul Tăriceanu angaja pe bandă rulantă 250.000 de oameni la stat, nimeni nu s-a ridicat împotriva acestui lucru.

Când în 2008, ministrul Finanţelor Varujan Vosganian, cu binecuvântarea premierului Tăriceanu a împărţit 12 miliarde de lei în câteva săptămâni, când a început criza, BNR a semnalat acest lucru abia după ce aceşti bani s-au dus în creşterea cursului în iarna lui 2009, de a fost nevoie apoi de ajutorul FMI. Când în 2009, sub adăpostul banilor de la FMI - 20 de miliarde de euro - guvernul Boc şi preşedintele Băsescu aflat în campanie electorală nu au redus cheltuielile, BNR trebuia să spună acest lucru. Tăierea salariilor din 2010 cu 25% a fost apoi doar un rezultat ce a venit din 2008 şi 2009.

Toată lumea se plânge că economia nu merge, că investiţiile bat pasul pe loc şi consumul nu creşte pentru că oamenii nu au bani. Imediat după ce îşi preia puterea şi butoanele, cel care va fi noul preşedinte al României trebuie să vadă cum poate reveni încrederea în economie, pentru că de acolo porneşte totul.

Cu datorii până în gât, atât populaţia cât şi firmele nu vor avea răbdare să asculte la nesfârşit orele întregi de vorbărie goală ale politicienilor care nu duc nicăieri decât fisurează şi mai mult ţara. Într-o economie unde 10 judeţe fac 70% din businessul întregii ţări şi angajează 80% din forţa de muncă fitilul se poate aprinde oricând. Cel puţin 3-4 milioane de oameni aşteaptă de la viitorul preşedinte să le mărească salariile şi pensiile, dar acest lucru nu va veni de la sine.

Mi-aş dori ca în mandatul viitorului preşedinte dezechilibrele din economie să se reducă pentru a nu ajunge în situaţia în care regiunile istorice să se urască unele pe altele, aşa cum începe să se pună problema acum.

Sper ca noul preşedinte să poată rambursa creditul pe care îl va obţine pe 16 noiembrie şi nu se va declara în insolvenţă.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.11.2014

 
Cuvinte cheie:
opinie
, Cristian Hostiuc
, Victor Ponta
, Klaus Iohannis
, presedinte
, creditare
, palatul cotroceni
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide