Numele antreprenorului rus Andrey Beskhmelnitsky nu spune foarte multe, însă businessuile create de el au ajuns cunoscute pe multe pieţe din Europa, pornind din ţara sa mamă, Rusia, şi ajungând apoi în statele baltice, Danemarca acum şi în România. Compania Food Union fondată de el acum circa cinci ani a ajuns în prim-plan după ce a anunţat că a intrat în acţionariatul Alpin57Lux, un business antreprenorial românesc prezent mai ales pe segmentul îngheţatei.
Informaţiile disponibile despre Andrey Beskhmelnitsky sunt puţine, deşi el a reuşit să creeze în mai puţin de două decenii un business în domeniul lactatelor de 1 mld. euro pe care să îl vândă către Danone şi apoi a reuşit să pună bazele grupului Food Union cu care a pornit la „vânătoare“ prin întreaga Europă.
Cel mai colorat maraton: cum arată Color Run de la înălţime. Galerio FOTO. VIDEO
Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el a pus în 2001 bazele Unimilk împreună cu un partener, iar în 2011, când s-a desprins din primul business vândut către Danone, a fondat Food Union, afacere pe care o conduce din poziţia de preşedinte al boardului director.
La jumătatea anului 2010 Danone şi Unimilk anunţau o fuziune, iar la momentul acela, businessul fondat de Andrey Beskhmelnitsky ajunsese, la nici un deceniu de la fondare, la afaceri de peste 1 mld. euro, 14.000 de salariaţi şi 28 de unităţi de producţie în Rusia, Ucraina şi Belarus.
Compania era activă, deşi doar în retail şi în Kazahstan. La momentul anunţării fuziunii, antreprenorul rus urma să conducă şi businessul nou format, însă ulterior el s-a desprins şi cu banii obţinuţi a pus bazele unei alte afaceri, activă în acelaşi domeniu, însă înregistrată în Letonia. Acordul cu un gigant precum Danone este posibil să îi fi impus antreprenorului rus o clauză care să îl împiedice să facă un nou business similar în Rusia, astfel că el a ales o piaţă apropiată, atât geografic, cât şi cultural, deşi parte din Uniunea Europeană. De altfel, cu noul său business el targetează tocmai pieţele UE şi cele de la periferie (precum Norvegia), arată mutările făcute de el în ultimii ani pe tabla de şah a FMCG-ului european.
„Beskhmelnitsky a apărut pentru prima dată pe scena fuziunilor şi achiziţiilor din zona baltică în 2010 prin achiziţia pachetului majoritar în cadrul producătorului leton de lactate Rigas Piena Kombinats AS, liderul pieţei de profil din Letonia. A urmat achiziţia Valmieras Piens AS, un alt producător de lactate de talie mare, în 2011, şi apoi fuziunea celor două (care a pus bazele Food Union, n.red.)“, aşa îi prezintă povestea antreprenorului rus revista letonă Mergers&Acquisitions. Au urmat noi tranzacţii precum cea din 2014 privind preluarea Premia Foods, un business cu sediul în Estonia, dar cu prezenţă atât pe pieţele baltice, cât şi în Finlanda şi Rusia. Diferenţa faţă de alte mutări făcute de antreprenorul rus este că acest producător este specializat în producţia de îngheţată, peşte şi produse congelate.
„Nimeni nu-l va opri pe Beskhmelnitsky. Are experienţa şi are banii“, spunea un executiv din piaţa letonă acum patru ani, când antreprenorul rus abia îşi începuse pelerinajul prin Europa.
Forbes Rusia estimează că antreprenorul are o avere de circa 450 mil. dolari (în 2015, ultimul an pentru care există date), în scădere de la 700 mil. dolari, un maxim atins în 2012. De atunci însă antreprenorul a făcut o serie de achiziţii care l-au mai „sărăcit“.
În octombrie 2015 antreprenorul a preluat Premier Is, liderul pieţei de îngheţată din Danemarca, cu scopul de a se extinde şi pe pieţele din Scandinavia. Mai mult, înainte de a anunţat achiziţia Alpin57Lux în România, grupul leton a anunţat la începutul lunii aprilie preluarea Isbjorn Is, al treilea cel mai mare producător din Norvegia. Următorul pas anunţat de companie este China. Food Union a anunţat în 2015 vânzări de 175 de milioane de euro.
Model de business pentru antreprenorii români
Modelul de business al antreprenorului rus Andrey Beskhmelnitsky (49 de ani) poate fi un exemplu pentru oamenii de afaceri locali care şi-au concentrat atenţia pe businessurile din România.
După ’89, timp de mai bine de 25 de ani, antreprenorii locali şi-au ancorat businessurile în „portul“ România, într-o perioadă în care globalizarea este cuvântul de ordine în economia mondială. La polul opus, antreprenorii ruşi, polonezi, maghiari sau croaţi au creat afaceri de miliarde de euro pariind pe expansiune şi pe cucerirea pieţelor externe, şi nu doar a celor vecine, ci şi a marilor economii ale lumii precum Norvegia sau Marea Britanie.
