Iluziile spulberate ale unui muncitor român din Germania sunt punctul de pornire al unui articol al prestigioasei publicaţii financiare britanice Financial Times în care sunt scoase în evidenţă condiţiile “mizere” de lucru şi problema salariilor mici din Germania de care se lovesc mai ales muncitorii străini.
Sorin Pavalache a venit în Germania în urmă cu doi ani cu intenţia de a se folosi de un loc de muncă din industria cărnii ca de o piatră de temelie pentru lansarea propriei afaceri, desigur după ce va fi învăţat limba germană, se arată în articol.
În schimb, Sorin Pavalache a ajuns să împartă cu alţi nouă români un apartament cu două camere. Cu un salariu mediu de 1.200 de euro pe lună, el are prea puţini bani de cheltuială pentru cursuri de învăţat germana şi se teme că se va scufunda în alcoolism, ca mulţi dintre muncitorii românii din oraşul german în care lucrează acum.
Viaţa mea a ajuns ca una din acele glume “cu veşti bune şi veşti rele”, şi-a descris situaţia Sorin Pavalache. Numele său a fost schimbat de autorul articolului pentru a-i proteja identitatea.
Vestea bună este că a ajuns în Germania, iar “vestea rea este că viaţa lui nu este mai bună decât era în România”. Sorin Pavalache este doar un element al vestei “subclase” a muncitorilor cu salarii foarte mici – cel mai mare astfel de sector din Europa Occidentală – care reprezintă faţa ascunsă a atât admiratului succes economic german.
Un succes economic din care nu gustă toţi
În urmă cu zece ani, Germania a lansat reforme radicale ale pieţei muncii sub ghidajul cancelarului Gerhard Schröder. Aceste reforme au făcut mai uşor pentru companii să folosească salariaţi temporari şi combinate cu “talentul” ţării de a face produse pentru export au îmbunătăţit competitivitatea companiilor germane şi au contribuit la reducerea rate şomajului la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE.
Însă criticii, atât din Germania cât şi din străinătate, pun la îndoială echitabilitatea acestor politici şi ideea că acest model poate fi însuşit de economiile cu probleme din zona euro.
Abatoarele din Germania au devenit un studiu de caz în această problemă. Industria a reuşit să se extindă şi să creeze locuri de muncă în vremuri când sectorul agricol german se contractă. Succesul se explică, printre altele, prin salariile mai mici ale muncitorilor – în medie cu 17% mai mici decât cele din Franţa şi cu 42% sub cele din Danemarca. Guvernul Franţei a acuzat Germania că forţează închiderea abatoarelor franceze prin tăierea salariilor. Austria şi Belgia s-au plâns şi ele.
La Bruxelles, oficialii UE au argumentat că salariile mici din Germania au suprimat cererea internă contribuind astfel la dezechilibrele economice care au exacerbat criza din zona euro.
Potrivit uniunii patronale NGG, care reprezintă angajatori din sectorul alimentar, majoritatea angajaţilor din industria germană a cărnii sunt din Europa de Est, iar aceştia muncesc în condiţii “mizere”.
Sorin Pavalache, în vârstă de 35 de ani, este angajat cu contract de un subcontractor român, ceea ce înseamnă că nu este acoperit de sistemul german de asigurări de sănătate şi nu beneficiază de concediu plătit.
Muncitorii trebuie să ceară supraveghetorului permisiunea de a merge la toaletă
El lucrează alături de bărbaţi şi femei din România, Polonia, Bulgaria, dar şi din Franţa şi Germania, la o linie de tranşare a carcaselor de porc. Este o muncă “mizeră”. Echipamentul de protecţie nu-i ţine prea bine de cald. Apa şi sângele care mustesc pe podea îi pătrund în cizme. Muncitorii trebuie să ceară supraveghetorului permisiunea de a merge la toaletă, spune Sorin Pavalache.
“De la început am avut impresia că nu ne consideră oameni. Suntem doar bunuri de care compania se foloseşte şi care apoi nu mai au nicio întrebuinţare”, spune românul.
Datele statistice sugerează că beneficiile robusteţii economiei germane nu ajung la mulţi alţii din Germania. Aproximativ 24% dintre toţi muncitorii germani au locuri de muncă cu salarii foarte mici, mai mici de două treimi din salariul median. Doar în Lituania acest segment este mai mare ca în Germania.
Nu doar reformele lui Schröder sunt de vină pentru proliferarea salariilor mici, consideră analiştii. Ca şi în alte economii avansate, evoluţia tehnologiei şi globalizarea au slăbit, de asemenea, poziţiile de pe care îşi negociază salariaţii condiţiile de muncă.
Cu toate acestea, Partidul Social Democrat al lui Schröder încearcă să inverseze elemente ale unei politici care, cu toate că a revitalizat economia, a devenit nepopulară.
O condiţie cheie cerută de social-democraţi pentru a accepta guvernarea alături de creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel este un salariu minim pe economie de 8,50 euro pe oră şi limitarea la 18 luni a perioadei în care un salariat poate avea statutul de muncitor temporar.
Aceste măsuri ar mări venitul lui Sorin Pavalache, dar nu cu mult. Acum el câştigă 7,25 de euro pe oră. El are în România un fiu de nouă ani şi speră că sacrificiile din Germania îi vor crea acestuia o viaţă mai bună. O mare parte din banii pe care românul reuşeşte să-i pună deoparte se duc acasă, la familie.
“El este motivaţia mea, dar nu-i pot oferi prea multe când trăiesc în aceste condiţii”, spune muncitorul român.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
