Achiziţia a 290 de hectare de teren de către preşedintele Traian Băsescu prin fiica sa Ioana Băsescu vine în condiţiile în care agregarea suprafeţelor din agricultură se accelerează.
Cu toate că, aparent, România este o ţară a fermierilor mici, structura proprietăţii agricole arată că 880 de fermieri cu peste 1.000 de hectare au ajuns să lucreze 1,7 mil. hectare, adică 17% din suprafaţa totată de teren arabil de aproape 10 mil. hectare din România. Din cele 880 de ferme, 20 sunt persoane fizice. În medie, fiecare asemenea fermier exploatează aproape 2.000 ha.
Dacă limita este coborâtă la 100 de hectare, rezultă că 11.600 de fermieri (2.800 persoane fizice şi 8.800 persoane juridice) exploatează 4,8 mil. hectare, deci aproape 50% din suprafaţa de teren arabil a României.
La polul opus sunt cele 900.000 de „ferme“, de fapt gospodării ţărăneşti, care exploatează fiecare sub 5 hectare de teren arabil, iar în total 2,1 milioane de hectare, adică 21% din suprafaţa totală de teren agricol din România. În medie, fiecare astfel de gospodărie exploatează 2,3 ha.
Între 5 şi 100 de hectare sunt 200.000 de fermieri persoane fizice şi 7.200 de companii, care lucrează în total circa 3 milioane de hectare.
Prin achiziţia făcută, Traian Băsescu intră, prin fiica sa, în „clubul“ celor 2.800 de români care deţin peste 100 ha de teren agricol ca persoane fizice.
În intervalul 2007-2010 (cel mai recent pentru care sunt date disponibile), suprafeţele din fermele de peste 150 de hectare s-au majorat cu 43%, iar cele din fermele cu mai puţin de cinci hectare au scăzut cu 22%, conform Eurostat.
„Această achiziţie reprezintă un semnal care arată că această criză nu se va termina prea curând şi că fiecare român trebuie să aibă în proprietate pământ. Românii trebuie să îşi lucreze terenurile lor, nu să vină străinii să facă asta“, spune Vasile Bercel, administratorul fermei de 2.600 de hectare Ceres Smirna Ialomiţa.
Structura proprietăţii - la un capăt 880 de proprietari care au aproape 20% din suprafaţa agricolă şi la celălalt capăt de 1.000 de ori mai mulţi ţărani care exploatează cam aceeaşi suprafaţă - arată o polaritate excesivă între fermele comerciale şi „universul“ exploataţiilor de subzistenţă. Clasa de mijloc din agricultură, baza dezvoltării agrobusiness-ului în Occident, întârzie să apară.
Strategie prudentă
La o fermă precum cea deţinută de preşedinte, este nevoie de două tractoare şi mai multe echipamente adiacente ceea ce înseamnă o investiţie de 300.000 de euro cu un program de amortizare de numai 2-3 ani. O astfel de exploataţie are la dispoziţie şi varianta de a lucra terenul pe baza unor contracte de prestări servicii cu alţi fermieri din zonă sau cu o companie specializată în acest sens.
Cu 290 de hectare de cereale, ferma familiei Băsescu ar genera o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de euro având în vedere o recoltă medie de 5 tone/hectar cu o rată netă de profitabilitate de 15%, potrivit calculelor ZF.
„Fermierii se descurcă cel mai bine atunci când au terenul în proprietate, iar oricând în agricultură este un moment proprice pentru a achiziţiona teren arabil. Este interesant că Ioana Băsescu a reuşit să ia un credit de la bancă pentru teren arabil, iar eu, care mă chinui de 20 de ani, nu am reuşit să fac asta. Băncile ne spun că au criteriile lor şi că aşa dau finanţările“, spune şi Costel Caraş, care deţine ca persoană fizică 102 vaci şi lucrează 110 de hectare arabile în arendă.
Terenurile agricole româneşti, subevaluate faţă de Vest
Preşedintele Traian Băsescu a beneficiat totuşi de un context favorabil pentru a face această investiţie având în vedere că terenurile arabile din România sunt subevaluate faţă de cele din marile pieţe agricole din vestul continentului. Terenurile de la Nana au fost achiziţionate pentru 4.500 de euro/hectar, iar, spre comparaţie, dacă aceleaşi suprafeţe se aflau în Germania, Belgia sau Franţa, preţul putea fi şi de şase ori mai mare.
În România, ferma de 290 de hectare a costat 1,3 milioane de euro, iar în Germania ar fi fost nevoie de o investiţie de circa 9 milioane de euro. În Germania, preţul mediu pentru terenurile arabile este de 28.000 de euro/hectar, în Franţa terenurile fertile se tranzacţionează şi pentru 25.000 de euro/hectar, iar în Italia negocierile încep de la 15.000 euro/hectar.
Terenurile agricole din aproape toate pieţele din estul Europei sunt subevaluate faţă de cele din vest, însă cele mai mari discounturi apar în pieţele din România şi Bulgaria. În Cehia, Slovacia sau Polonia, preţurile sunt duble faţă de cele de cele locale.
Ca şi în cazul industriei gazelor naturale, acolo unde liberalizarea pieţei va duce la nivelarea preţurilor pe întreg continentul, şi în cazul terenurilor agricole tendinţa este aceea ca şi preţurile interne să urmeze trendul din marile pieţe ale UE. În Austria, un hectar de teren ajunge la 30-40.000 de euro.
Unde mai este reticenţa în creditarea agricolă?
Fermierii au semnalat aproape de fiecare dată la evenimentele publice din ultimii ani reticenţa băncilor în a le credita afacerile prin linii de finanţare pentru cheltuieli curente, achiziţii de utilaje, investiţii în procesare sau terenuri agricole.
Pe de-o parte, agricultorii au acuzat bancherii că terenul arabil nu poate fi pus garanţie şi că băncile le închid uşile prin suprabirocratizare, iar de celalaltă parte bancherii şi-au justificat strategia spunând că agricultura este riscantă prin depedenţa de vreme, dar şi din cauza disciplinei fiscale reduse.
Cazul de faţă arată că o persoană fizică a reuşit să contracteze un credit punând gaj terenul pe care urma să îl achiziţioneze fără să prezinte alte garanţii, potrivit datelor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
„Singura din familie care a avut veniturile care să permită finanţarea a fost Ioana, datorită veniturilor ca notar, care au fost chiar la limită, ca să ia un credit pe 30 de ani, ipotecar, garantat cu proprietatea“, a mai spus Băsescu, potrivit Mediafax.
Cu un calcul al ratei lunare de 7.000 de euro, rezultă că din notariat Ioana Băsescu are lunar venituri de cel puţin 10.000 de euro, luând în considerare un grad de îndatorare de maximum 70%.
Contactat ieri de Ziarul Financiar, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, nu a dorit să comenteze în niciun fel pe marginea acestui aspect.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
