Jean-Marc Ayrault, prim-ministrul Franţei, face o vizită în România între 11 şi 12 iulie, vizita sa intervenind la cinci luni după cea făcută de premierul Victor Ponta la Paris.
Sosirea şefului guvernului francez se petrece pe un aparent curent de dezgheţ după câţiva ani de tensiuni între Bucureşti şi Paris care a blocat, alături de alte state din UE, aderarea României la Spaţiul Schengen.
După venirea la putere a stângii franceze şi după instalarea la Bucureşti a unui nou guvern, tot de stânga, relaţiile ar putea intra pe un curs normal. Dar nimic nu este sigur pentru că ele nu au fost bune în ultimii doi-trei ani, deşi în ambele ţări erau guverne de dreapta.
Preşedintele Traian Băsescu şi fostul şef al statului francez Nicolas Sarkozy nu s-au înţeles deloc, iar parteneriatul strategic semnat de Sarkozy la Bucureşti în 2008 a rămas literă moartă. Vizita lui Ponta la Paris a avut ca scop declarat chiar revigorarea acestui parteneriat strategic.
Cu un stoc al investiţiilor în România de 5 mld. euro, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini. Este a treia destinaţie pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri). Iar de când exporturile Dacia (companie a francezilor de la Renault) au explodat, balanţa comercială a Bucureştiului a devenit excedentară în relaţia cu Parisul.
În vremea în care relaţiile politice s-au tensionat, unele afaceri ale companiilor franceze din România au avut de suferit - deşi niciodată relaţia de cauzalitate nu a fost evidentă, ci doar sugerată, mai ales de partea franceză.
Companiei Colas i-a fost reziliat un contract pentru construirea unei părţi din autostrada spre mare. Planurile gigantului Vinci în România au eşuat în 2010 după ce consorţiul Vinci - Akor a denunţat unilateral contractul pentru realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov (55 km) cu o valoare de construire, la acea vreme, de 1,9 miliarde de euro. Câteva luni mai târziu, Gas de France s-a retras din contractul de 4 mld. euro de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul).
Cam în aceeaşi vreme, compania franceză Areva (industrie nucleară) viza să construiască cea de-a doua centrală nucleară în România, pentru ca mai apoi să se mulţumească să ofere tehnologie pentru reactoarele 3 şi 4 ale primei centrale. Băsescu a spus „nu“ ofertei sugerate de Sarkozy ca România să cumpere tehnologie franceză în domeniul nuclear. Preţul politic a fost că România nu a mai avut un sprijin puternic în cadrul UE.
În ciuda relaţiilor mai reci, alte companii franceze şi-au continuat investiţiile în România - peste 600 mil. euro între 2010 şi 2011.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
