Putin ia măsuri disperate şi trimite panică în piaţa materiilor prime agricole. Rusia frânează exporturile, iar preţul grâului trece pragul de 200 euro/tonă, maximul ultimelor şapte luni

Moscova a luat ieri mă­suri disperate în luptă cu criza valutară severă cu care se con­frun­tă din cauza sanc­ţiu­nilor impuse de Occident şi a prăbu­şirii preţului petrolului, cea mai recentă mişcare fiind limitarea informală a exporturilor de cereale prin pârghii fito-sanitare pentru a asigura securitatea alimentară şi pentru a diminua tempoul în care valuta părăseşte economia rusească.

Mutările Rusiei, al patrulea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, au trimis panică în pieţe, astfel că preţul grâului pentru ianuarie a trecut ieri de 200 euro/tonă la Paris, cel mai mare nivel din ultimele şapte luni.

„Cred că situaţia din Rusia ar putea provoca panică într-un fel în piaţă, dar în acelaşi timp nu văd creşteri radicale de preţ. Rusia îşi va păstra poziţia de importator important la Marea Neagră şi va livra marfă clienţilor tradiţionali“, a declarat pentru ZF analistul ucrainean Sergey Feofilov.

Cu şase luni înainte de încheierea sezonului comercial şi de noua recoltă de grâu din vara anului 2015, Rusia are puţine pârghii pentru a stopa exporturile având în vedere că decizia de a stopa livrările trebuie luată cu cel puţin două luni înainte de a intra în vigoare, iar traderii ruşi au avut exporturi record în perioada iulie-decembrie, astfel că ritmul de export ar fi urmat oricum să scadă în mod natural.

Autorităţile moscovite au găsit soluţia de a limita ritmul de export prin pârghia sanitar-veterinară şi emiterea de licenţe de export doar pentru pieţe­le-cheie precum Egipt, Turcia, Armenia sau India. „Clienţii tradiţionali ai grâului rusesc se aşteaptă ca aceştia să livreze în continuare marfă“, a spus Feofilov.

Chiar şi în condiţiile unei pieţe cu echilibru confortabil între cerere şi ofertă, poziţia Rusiei are impact în piaţa cerealelor de la Marea Neagră până la Chicago şi creşte lipsa de certitudine privind evoluţiile viitoare de preţ.

Creşterile de preţ pe piaţa grâului înseamnă marje mai mari pentru fermierii care au decis să stocheze şi nu au vândut imediat după recoltă.

Companiile româneşti din agrobusiness pot beneficia limitat de efectele pe care criza rusească le are pe piaţa grâului pentru că fermierii s-au grăbit în vară să renunţe la grâne iar traderii au exportat deja 2,7 milioane de tone, adică 60% din marfa disponibilă pentru a fi vândută în străinătate. Până la noua recoltă mai sunt de vândut 1,7 milioane de tone de grâu. Situaţia arată riscurile la care este supusă agricultura românească în lipsa unei strategii coerente de export pe acest segment şi a incapacităţii fermierilor de a se expune pe o plajă largă de preţuri pe parcursul întregului sezon pentru a diminua riscul şi pentru a genera un flux de numerar con­stant în conturile companiilor.

Vânzările de după recoltă ale fermierilor sunt justificate de lipsa de cash şi de presiunea facturilor pentru în­gră­şăminte şi pesticide cumpărate cu plata la termen.

Fermierii din România au recoltat în vară 7,4 milioane de tone de grâu, în creştere cu 1,3% faţă de sezonul precedent, dar calitatea a fost afectată de ploile de la momentul recoltării. Producţia locală de grâu este a cincea cea mai mare din Uniunea Europeană şi reprezintă 5% din producţia blocului comunitar şi 1% din întreaga recoltă mondială.

Recolta din 2014 a fost aproape de maximul istoric, fiind a şasea cea mai mare producţie din istorie.