Valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, cum a comunicat procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, sumă din care peste jumătate oricum nu poate fi recuperată, transmite ANAF.
Pe de altă parte datele Consiliului Fiscal arată că evaziunea fiscală în România este de 22 de miliarde de euro, astfel încât discuţia privind recuperarea sau nu a celor 150-300 mil. euro devine insignifiantă.
Jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, "un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă şi de celeritatea cu care alte instituţii ale statului îşi îndeplinesc obligaţiile", se arată într-un comunicat al ANAF.
Instituţia precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.
Astfel, pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.
Pentru 693 de sentinţe/hotărâri judecătoreşti cu prejudicii de 433,1 milioane lei ( 21,8%) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.
Totodată, pentru 12 sentinţe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa legii insolvenţei, modificată anul trecut.
Pe de altă parte, ANAF atrage atenţia că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este "extrem de mare", astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.
Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activităţile desfăşurate pentru pregătirea şi susţinerea dosarelor de insolvenţă. În cursul anului trecut, ANAF a prelucrat 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde lei creanţe înscrise la masa credală, iar la finele anului gestiona 53.675 de contribuabili în insolvenţă, cu creanţe fiscale de 47,31 miliarde lei.
ANAF mai spune că a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat, ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj.
Totodată, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, agenţiei i-a revenit şi sarcina de a colecta creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
"S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi şi ordonanţe ale guvernului prin care agenţiei i s-au atribuit sarcini de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul Prima casă, programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi etc", punctează Fiscul în comunicat.
ANAF se mai justifică prin faptul că instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită către Fisc.
În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se vireză la bugetul de stat, precum Consiliul Concurenţei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.
Fiscul precizează că procedurile de înfiinţare a Agenţiei pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcţiona în subordinea Ministerului Justiţiei, nu sunt definitivate. Totodată, instituţia aşteaptă de aproape două luni să fie finalizate procedurile de avizare a hotărârii de guvern privind reorganizarea ANAF, care prevede înfiinţarea unei structuri specializate de executări silite.
"Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituţie angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligaţiilor declarative şi de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF îşi asumă acestă situaţie doar în limita cazurilor care ţin exclusiv de ANAF, nu şi de alte măsuri legislative şi organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situaţii şi care aşteaptă decizia altor factori de conducere", concluzionează autoritatea, în replică la afirmaţiile procurorului şef al DNA, Codruţa Kovesi.
Kovesi a declarat joi că, dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar, arătând că statul "stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti", în care sunt sechestre, dar nu le execută.
"De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigaţi, îi trimiteţi în judecată, îi ajutaţi să ajungă la puşcărie, dar banii, îi luaţi?» Şi aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanţelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare", a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Digi24.
Kovesi a spus că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor.
