Ca reacţie la articolul publicat astăzi în Ziarul Financiar, intitulat „Într-o prezentare făcută de Isărescu, BNR vede litrul de lapte în Bucureşti la 2,7 lei, când în medie acesta este de 4 lei”, Banca Naţională a României (BNR ) a trimis Ziarului Financiar o poză în care demonstrează prezenţa laptelui comercializat la 2,7 lei.
„De ce s-a ales preţul de 2,7 lei? Ca să lămurim misterul, este vorba despre preţul unui litru de lapte cu 1,5% grăsime, marcă proprie, în hypermaketul Auchan din Bucureşti. Dacă poza alăturată nu este convingătoare, oricine poate verifica, chiar şi astăzi, existenţa acestui preţ la raft… Inutil să spunem că, în alte oraşe din ţară, pot fi găsite preţuri şi mai mici pentru litrul de lapte – de pildă, 2,05 lei, în Craiova şi Iaşi, la sfârşitul lunii ianuarie, de asemenea în reţeaua Auchan”, spun reprezentanţii Direcţiei de studii economice din cadrul BNR.
BNR a mai precizat că preţurile menţionate în ultimul raport asupra inflaţiei sunt preţurile de baza ale alimentelor, iar tabelul în care acestea apăreau îşi propunea să ofere o perspectivă comparativă pe o perioadă de mai bine de un secol, astfel încât varietatea foarte mare de sortimente din prezent nu putea fi luată în considerare.
„Nu am prezentat o medie ponderată a preţului unui litru de lapte nu din lipsă de profesionalism, ci pentru că nu ar fi fost posibil nici măcar pentru România, cu atât mai puţin pentru Franţa. Calcularea unei astfel de medii ar fi presupus să avem la dispoziţie preţurile tuturor sortimentelor comercializate pe piaţa internă şi ponderea deţinută de fiecare dintre acestea în vânzări. Credem că este mai mult decât evident că în spaţiul public nu există astfel de informaţii, iar colectarea lor nu intră în domeniul de activitate al Băncii Naţionale”, spun reprezentanţii BNR.
Citeşte integral reacţia BNR:
Clarificare
Într-un articol publicat marţi, 13 februarie, în Ziarul Financiar, domnul Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, îşi exprimă indignarea faţă de menţionarea în cadrul unei prezentări recente a Guvernatorului BNR a preţului de 2,7 lei pentru 1 litru de lapte, avansând chiar şi pentru mărcile proprii ale supermarketurilor o valoare de cel puţin 3,7 lei. Consideram că tema de o însemnătate deosebită, merită o dezbatere mai largă. Ne bucurăm totodată că se acordă atenţie analizelor publicate de BNR, chiar şi atunci când comentariile nu sunt dintre cele mai favorabile.
De ce s-a ales preţul de 2,7 lei? Ca să lămurim misterul, este vorba despre preţul unui litru de lapte cu 1,5% grăsime, marcă proprie, în hypermaketul Auchan din Bucureşti. Dacă poza alăturată nu este convingătoare, oricine poate verifica, chiar şi astăzi, existenţa acestui preţ la raft… Inutil să spunem că, în alte oraşe din ţară, pot fi găsite preţuri şi mai mici pentru litrul de lapte – de pildă, 2,05 lei, în Craiova şi Iaşi, la sfârşitul lunii ianuarie, de asemenea în reţeaua Auchan.
Totodată, preţul de 3,7 lei/litru prezentat ca un nivel minim de domnul Cojocaru este cel puţin discutabil, având în vedere că în Monitorul Preţurilor figurează pentru acest produs preţuri de 2,8 lei/litru (ajungând chiar la 2,5 lei/litru în cazul unor promoţii), iar unele reţele comerciale nici nu furnizează acestei platforme preţurile lor.
În plus, domnul Cojocaru pare să fi scăpat total din vedere faptul că tabelul respectiv îşi propunea să ofere o perspectivă comparativă pe o perioadă de mai bine de un secol, astfel încât varietatea foarte mare de sortimente din prezent nu putea fi luată în considerare. De asemenea, fiind vorba de ţări diferite, s-a încercat, în măsura posibilului, găsirea unui numitor comun, măcar pentru Europa. De aceea a fost selectat lanţul Auchan, cu magazine şi la Bucureşti, şi la Paris. Tot din motive de comparabilitate, au fost selectate, în toate cazurile, produse basic.
Prin urmare, nu am prezentat o medie ponderată a preţului unui litru de lapte nu din lipsă de profesionalism, ci pentru că nu ar fi fost posibil nici măcar pentru România, cu atât mai puţin pentru Franţa. Calcularea unei astfel de medii ar fi presupus să avem la dispoziţie preţurile tuturor sortimentelor comercializate pe piaţa internă şi ponderea deţinută de fiecare dintre acestea în vânzări. Credem că este mai mult decât evident că în spaţiul public nu există astfel de informaţii, iar colectarea lor nu intră în domeniul de activitate al Băncii Naţionale.
De altfel, aşa cum a precizat Guvernatorul BNR în timpul prezentării, adâncimea analizelor băncii centrale în sfera economiei reale este inevitabil condiţionată de disponibilitatea datelor statistice. Băncile centrale sunt instituţii care operează, în general, cu indicatori macroeconomici. Banca Naţională a României abordează totuşi şi subiecte la nivele de agregare inferioare (sector, ramură), în speranţa că, aducându-le în dezbaterea publică, vor fi dezvoltate de specialiştii din domeniile respective.
Faptul că tabelul comparativ menţionat a ajuns în atenţia publicului, chiar şi în contextul unei controverse punctuale, este din punctul nostru de vedere un câştig, ca punct de plecare într-o analiză a realităţilor din economia românească. Prin urmare, salutăm încă o dată interesul arătat subiectului.
