Condamnat de Occident, nesprijinit oficial de Rusia, referendumul organizat de ieri de forţele proruse în regiunile ucrainene Doneţk şi Luhansk a adus scene hilare şi haotice, cu oameni care au votat de mai multe ori, care au votat pentru persoane absente sau cu „teroriştii“ mascaţi exprimându-şi preferinţele alături de bunicuţe. Oricât de dubios şi de stângaci a fost, sufragiul are o miză uriaşă – viitorul centurii industriale a ţării, care participă cu 16% la economie.
Referendumul îi va lăsa pe locuitori din Doneţk şi Luhansk – regiuni în care sunt concentrate unele dintre cele mai mari centre industriale şi de minerit ale ţării – cu mai multe semne de întrebare decât cu răspunsuri. Buletinele de vot conţin un cuvânt rusesc care poate fi interpretat ca „independenţă“ sau ca doar „autonomie“.
Cu 4,5 milioane de locuitori, oblastul Doneţk este cea mai populată regiune din Ucraina. Industria grea de aici este reprezentată în principal de producţia de oţel, de cărbune şi de minereu de fier şi de metalurgie. O parte covârşitoare din forţa de muncă din estul ţării este angajată în industria grea, în special în cea minieră. În Doneţk sunt aproximativ 200 de companii industriale şi peste 20.000 de firme mici şi mijlocii. Industria minieră din Doneţk include 17 mine de cărbune, iar cea metalurgică este reprezentată de cinci uzine metalurgice.
„Dacă intrăm în UE, minele şi fabricile noastre se vor închide“
De altfel, estul Ucrainei este centrul industrial al ţării şi are strânse legături economice cu Rusia, moştenite din era sovietică. Multe dintre fabricile şi companiile de aici sunt dependente de piaţa rusească de desfacere, iar cei care au afaceri în regiune privesc cu răceală apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană şi consideră că menţinerea relaţiilor bune cu Rusia este vitală. Fierul, oţelul şi cărbunele, pe care Ucraina le exportă în cantităţi mari, sunt produse în regiuni precum Doneţk şi Luhansk.
„Dacă intrăm în UE, minele şi fabricile noastre se vor închide. Rusia nu ne mai vrea din cauza haosului din Kiev“, spune pentru The Guardian Igor Iefremov, un miner din Doneţk. El crede că singura şansă a minelor ucrainene este Uniunea Eurasiatică pe care preşedintele Rusiei Vladimir Putin vrea s-o creeze.
În Doneţk îşi are sediul cel mai mare holding financiar şi industrial din estul Ucrainei, System Capital Management, deţinut în totalitate de oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov.
Holdingul este principalul acţionar al companiei Metinvest, activă în industria oţelului şi în cea minieră, şi deţine HarvEast Holding, una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, ambele cu sediul în Doneţk. Tot aici îşi are sediul şi Uniunea Industrială din Donbas, un holding cu active în 40 de companii industriale în estul Ucrainei, Ungaria şi Polonia şi al cărei preşedinte este guvernatorul regiunii, Serghei Taruta. Mining Machines, lider pe piaţa ucraineană a echipamentelor miniere, se află tot în Doneţk.
Şefii Fabricii de Locomotive Luhansk privesc şi ei către est, nu vest, ceva deloc surprinzător. „Fabrica mea este practic 100% dependentă de piaţa rusească doarece toată producţia noastră se duce la Căile Ferate Ruseşti“, spune Pavel Cesnek, directorul general.
De asemenea, regiunile în care au loc cele mai violente confruntări între forţele separatiste şi cele loialiste găzduiesc cele mai valoroase active ale industriei militare ucrainene, ceea ce face miza referendumului din Doneţk şi Luhansk şi mai mare. Miza ar fi mare şi pentru Rusia deoarece până la 80% din focoasele nucleare ruseşti sunt montate pe rachete proiectate sau fabricate în Ucraina, notează Bloomberg.
Un pas în abis
Preşedintele Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a explicat că desprinderea de Ucraina ar fi ca un pas în abis pentru aceste regiuni.
„Cei care cer autonomia nu înţeleg că aceasta ar însemna distrugerea completă a economiei, a programelor sociale şi a vieţii în general pentru majoritatea populaţiei.“
O mare parte din observatori consideră că referendumul din Doneţk, în actualele condiţii, nu va avea efecte semnificative pentru regiune, scrie BBC. În timp ce ideea de autonomie este îmbrăţişată de mulţi dintre locuitori, natura dubioasă a votului şi problemele de logistică vor face ca sprijinul populaţiei să fie mic. Spre deosebire de referendumul din Crimeea, cel din Doneţk şi Luhansk nu beneficiază de ajutorul direct al Moscovei şi de aceea rezultatele par imposibil de implementat.
Organizatorii au sugerat că intenţionează să ţină un nou scrutin spre sfârşitul acestei luni cu tema lipirii de Rusia. De asemenea, ei spun că vor boicota alegerile preşedinţiale din 25 mai.
Alipirea la Rusia este cerută de cei mai proeminenţi rebeli, dar ambiguitatea întrebării de la referendum ar putea reflecta temerile lor că dezlipirea completă a regiunilor de Ucraina s-ar putea să nu fie sprijinită îndeajuns de populaţie.
Un sondaj efectuat de Pew Research Centre sugerează că până şi în estul Ucrainei majoritatea populaţiei vrea ca ţara să rămână unită, în pofida neîncrederii în guvernanţii de la Kiev.
Roman Liaghin, şeful comisiei electorale pentru „Republica Populară Doneţk“ a declarat pentru The Observer că referendumul „nu este despre secesiune, ci despre mai multă autonomie. După aceea vom decide cum să trăim, cu Ucraina, independent sau cu Rusia“.
Bugetul pentru întregul referendum este de puţin peste 1.200 de euro, bani cu care s-au acoperit inclusiv tipărirea buletinelor de vot şi costurile de livrare.
Viaţa în Crimeea după anexarea de către Rusia
După anexarea peninsulei de către Rusia, viaţa de zi cu zi în Crimeea a fost perturbată semnificativ. La o sucursală a Sberbank Russia un semn pus pe uşă anunţa săptămâna trecută că toate birourile au fost închise. Băncile au rămas fără bani, scrie The Guardian.
De asemenea, preţurile legumelor au crescut, iar aprovizionarea peninsulei aride cu apă din Ucraina a fost redusă drastic. Însă mulţi locuitori, în mare parte vorbitori de limbă rusă, şi-au păstrat încrederea în Rusia.
Cum s-a desfăşurat referendumul din Doneţk şi Luhansk
- Votanţii au avut pe buletine o singură întrebare: „Sunteţi de acord cu autonomia Republicilor Populare Doneţk şi Luhansk?“, scrie BBC;
- La centrul de vot din Dom Kultura din oraşul Sloviansk, jurnalişti au văzut cum membrii miliţiilor „de autoapărare“ proruse cu feţele acoperite cu măşti sau cagule votau alături de bunicuţe;
- Un director de şcoală proucrainean s-a plâns că a primit ameninţări cu moartea pentru că nu a permis rebelilor să-i folosească şcoala ca centru de votare;
- Un jurnalist de la BBC a transmis din Doneţk că deşi sunt liste cu alegători pentru fiecare secţie de votare, votanţii se pot duce la oricare dintre secţii;
- Ministrul ucrainean de interne a descris referendumul ca o farsă criminală, iar buletinele de vot ca fiind „înmuiate în sânge“;
- Forţele de securitate ucrainene au confiscat buletinele şi listele de vot în anumite oraşe.
