Fabrica de producţie a ţevilor deţinută de liderul mondial în domeniu, Tenaris, la Zalău este de departe cea mai profitabilă afacere din sectorul siderurgic românesc, anul trecut compania, care mai cuprinde şi o oţelărie la Călăraşi, raportând un profit net de 52 mil. euro în condiţiile în care pe ansamblu primii 20 de jucători de pe piaţă, cu excepţia Tenaris, au înregistrat împreună pierderi cumulate de circa 116 milioane de euro.
Secretul? Tenaris a investit numai în ultimii trei ani în cele două fabrici româneşti circa 160 mil. dolari (aproximativ 120 mil. euro) şi le-a adus la un nivel de automatizare şi performanţă similar cu unităţile de producţie ale grupului din ţări dezvoltate, precum Japonia, Italia sau SUA, mizând pe produse premium şi cu valoare adăugată ridicată.
Încă de când te apropii de poarta fabricii Tenaris de la Zalău îţi atrage atenţia designul futuristic al staţiei de autobuz amenajate de companie la marginea drumului.
În curtea fabricii totul pare la locul lui, curăţenia şi ordinea fiind la ele acasă, iar aspectul de nou al clădirilor nu oferă niciun indiciu că aici se află o platformă industrială întinsă pe 35 de hectare.
La intrare, mai mulţi muncitori lucrează la fundaţia pe care se va afla în viitor Universitatea Tenaris, o investiţie în valoare de 15 – 18 mil. dolari unde urmează să fie trimişi la specializare angajaţii societăţii pentru formarea profesională continuă. Alături se află laboratoarele companiei, unde se determină printre altele compoziţia aliajelor de oţel din care se realizează ţevile produse în fabrică pentru ca acestea să corespundă criteriilor stricte ale clienţilor.
„Vrem să creăm un mediu plăcut pentru angajaţii noştri şi unde aceştia pot să înveţe şi să continue să se dezvolte pe plan profesional. Tenaris are universităţi precum cea care urmează să fie construită în România în Italia, Mexic, Argentina şi SUA. Sunt diferite, dar conceptul este acelaşi peste tot“, spune Michele Della Briotta, preşedintele Tenaris Silcotub Zalău.
În cele trei laminoare de la Zalău, unde se prelucrează ţaglele de oţel (bare de oţel în formă brută) venite de la combinatul grupului Tenaris din Călăraşi şi unde se dă forma iniţială a acestora, totul este controlat automat şi analizat dintr-o cabină de comandă situată în centrul incintei.
În laminor ţaglele se încălzesc până la 1.200 de grade într-un cuptor cu vatră rotativă şi prin rotaţie sunt perforate la interior printr-o deformare succesivă. Pentru a vizita hala de producţie primim protecţii pentru urechi, deoarece aici zgomotul este asurzitor şi se simte din plin căldura degajată de oţelul încins.
„Din cabina de comandă urmărim foarte mulţi parametri, începând de la lungimea la care se încarcă blocul de oţel, temperaturile din cuptorul cu vatră rotativă, turaţiile la cei doi cilindri de perforare, lungimile obţinute înainte şi după perforare până la curenţii pe fiecare motor. Totul este automatizat. Personalul intervine doar atunci când sunt probleme“, spune Mircea Florean, şef de schimb la laminor continuu.
Pe linia de producţie lucrătorii sunt ca şi inexistenţi, pentru că în cabina de comandă sunt instalate camere de luat vederi cu ajutorul cărora mai mulţi angajaţi ai companiei supervizează procesul de producţie la echipamentele pentru care câmpul vizual nu permite acest lucru direct din cabina de comandă.
Laminoarele au o capacitate maximă de 250.000 de tone pe an, iar anul acesta se estimează că se vor realiza aici circa 200.000 de tone. În ultimele luni gradul de încărcare a crescut la 85% - 90% graţie comenzilor mai mari venite de pe continentul american.
Mai departe vizităm hala de finisare a ţevilor, unde se dă adevărata valoare adăugată a acestora. Aici compania tocmai a finalizat o investiţie în valoare de circa 50 mil. dolari pentru produse premium destinate industriei de petrol şi gaze care va conduce la o majorare a capacităţii de la 15.000 de tone pe an la circa 50.000 de tone pe an.
Ţevile de tip premium sunt utilizate de companiile petroliere la operaţiuni în medii dificile precum corozive, în puţuri cu temperaturi şi presiuni ridicate sau în largul mării la mare adâncime, cum ar fi proiectul ce urmează să fie realizat de Petrom şi Exxon în Marea Neagră, unde compania petrolieră a descoperit un zăcământ important de gaze. „Că este vorba de OMV Petrom, ENI, Shell, Exxon, Chevron, Lukoil, vom lucra cu toţi. Pentru noua linie de producţie vom trece printr-un procedeu de calificare şi ne aşteptăm să ne calificăm pentru toate companiile importante din sectorul de petrol şi gaze. Unele au acceptat deja comenzi fără să inspecteze noua linie de producţie. Credem că această linie trebuie să susţină în primul rând cererea din această regiune a Europei, Kazahstan, Rusia, România, Estul Mijlociu, partea estică a regiunii mediterane. În acest moment producem la Zalău şi ţevi pentru SUA, dar logic ar fi să deservim această zonă pentru că aici avem avantaj din punctul de vedere al preţurilor, datorită costurilor mai mici de transport“, a precizat Michele Della Briotta. În hala de finisare a ţevilor din gama premium a companiei abia se pot observa circa 10 angajaţi, majoritatea lucrând la tablourile de comandă şi supervizând procesul de producţie, care este complet automatizat.
Tenaris are în România circa 1.600 de salariaţi, din care aproximativ 1.100 lucrează la fabrica din Zalău, însă mulţi sunt agrenaţi în activităţile de vânzare şi distribuţie ale companiei, precum şi în alte servicii de suport.
Anul trecut profitul Tenaris Silcotub s-a dublat, ajungând la 231 mil. lei (52 mil. euro), iar afacerile companiei au urcat cu 15,5%, la 1,66 mld. lei (375 mil. euro). Producătorul de ţevi este unul dintre cei mai mari exportatori ai României, circa 80% din producţie fiind orientată spre pieţele externe. Pe lângă ţevile pentru petrol şi gaze Tenaris mai produce la Zalău şi componente de cilindri hidraulici pentru gigantul american Caterpillar.
Oţelăria din Călăraşi exportă de asemenea jumătate din producţia de circa 500.000 de tone de ţaglă către un combinat al grupului din America de Nord, ale cărui comenzi sunt în creştere, motiv pentru care vânzările ar putea avansa anul acesta cu 10-15%, potrivit conducerii societăţii. „Credem că 2013 va fi un an mai bun decât 2012. Această nouă linie de producţie pe care am inaugurat-o în România va deschide oportunitatea de a vinde mai mult în regiunea estică a Europei şi va conduce la o creştere a producţiei fabricii noastre din Zalău cu 10% anul viitor. Din cauza creşterii activităţii în America de Nord, exportăm mai mult acolo. Una peste alta, 2013 şi 2014 vor fi ani mai buni decât 2012.“
Potrivit lui, perspective mai bune şi spaţiu de creştere a cererii există în special pe segmentele auto şi industrial având în vedere că Europa nu a ieşit încă din recesiune, dar există unele semnale de îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă.
De la preluarea companiei, în 2005, şi până în prezent Tenaris a investit în România circa 300 de milioane de dolari, peste jumătate din această sumă doar în ultimii trei ani, într-o perioadă în care din cauza crizei cele mai multe companii din sectorul siderurgic românesc şi-au sistat investiţiile.
Deşi afectată de asemenea de preţul ridicat la energie din cauza costurilor suplimentare incluse în preţ legate de energia regenerabilă şi taxe de cogenerare, Tenaris nu a condiţionat continuarea investiţiilor de reducerea poverii costurilor energetice sau alte favoruri din partea guvernului, aşa cum au procedat alte companii din sector.
Anul acesta compania a angajat circa 66 de oameni odată cu investiţia în noua capacitate de producţie şi în total programul de investiţii din ultimii trei ani a creat circa 120 – 130 de noi locuri de muncă în fabrica din Zalău.
Silcotub mai demarează în prezent o investiţie într-o linie de producţie a ţevilor cu o protecţie specială pe filet, tehnologie proprie a grupului Tenaris. Aceasta presupune ca în locul vaselinei clasice să fie folosit un material prietenos din punct de vedere al mediului şi care este mai eficient în operare. Investiţia urmează să fie finalizată anul viitor şi se cifrează la circa 10 - 12 mil. dolari. În plus, compania vrea să-şi modernizeze anul viitor liniile de finisare a ţevilor pentru gama standard.
„Cred că piaţa românească este foarte interesantă pentru că avem aici Petrom şi Romgaz, principalii noştri clienţi, şi alţii noi care vin în România, precum Chevron, care vrea să exploreze pentru gaze de şist lângă Marea Neagră.
România este foarte bine poziţionată şi există mult petrol şi gaze care pot fi exploatate în regiune. Suntem optimişti cu privire la România, de aceea investim aici“, a conchis Michele Della Briotta.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
