Terasele sunt pline, piata St. Stephen zumzaie de forfota turistilor, iar Kartner Strasse - care a devenit in ultimii ani cea mai populara artera comerciala din Viena - devine neincapatoare la sfarsit de saptamana. La o prima vedere, criza pare sa nu fi afectat orasul care este pe primul loc in lume in ceea ce priveste calitatea vietii.
Viena este in acest an orasul in care se traieste cel mai bine in lume, potrivit unui clasament realizat de compania de consultanta in resurse umane Mercer, care a inventariat 215 orase. Capitala Austriei a surclasat orase ca Zurich (Elvetia), Geneva (Elvetia) sau Vancouver (Canada).
“Austriecii au devenit mai reticenti la a face investitii majore, cum sunt cumpararea unei case sau a unei masini. Si acest lucru nu se intampla pentru ca nu sunt bani, ci pentru ca lumea e intr-o stare de expectativa. Asteapta un semnal pozitiv la nivel macroeconomic, care sa le readuca increderea ca perioada grea a luat sfarsit”, explica Charlotte, care lucreaza ca analist financiar in sediul central din Viena al Raiffeisen Bank.
Magazinele sunt pline, iar vanzatorii spun ca nu resimt o scadere fata de anul tercut. La magazinul Zara din centrul orasului, valoarea medie a unui bon este de 70-80 de euro, spune una din vazatoare.
“Eu cheltui in continuare bani pe lucrurile care imi plac si cu care m-am obisnuit. Nu am renuntat spre exemplu sa merg cel putin o data pe saptamana la coafor, unde las cel putin 20 de euro. Oamenii nu renunta la obiceiurile de consum asa-zise marunte”, spune Szuzanne, receptionera la un hotel de patru stele din centrul Vienei, care castiga 1.500 de euro pe luna.
Cu o scadere a economiei estimata la 4% in trimestrele al doilea si al treilea fata de perioada similara din 2008, economia austriaca se afla undeva la mijlocul plutonului tarilor europene in ceea ce priveste efectele crizei economice. Mai mult, declinul economic pare sa se stabilizeze fata de primele trei luni din 2009, potrivit ultimelor estimari ale bancii centrale de la Viena.
Se bazeaza pe turism
Sansa Austriei pare sa fie turismul in acest an, care are o pondere de circa 7-8% din PIB, adica 18 mld. euro anual. Cu o populatie de 1,7 milioane de locuitori, numai Viena ar putea primi anul viitor aproximativ 10 milioane de turisti.
Gradul de ocupare in hotelurile din centrul capitalei austriece este de aproximativ 80% in timpul verii, cea mai mare parte a celor care opteaza pentru hotelurile de doua si trei stele fiind turisti.
Vanzarile in restaurante si baruri nu au scazut semnificativ de la debutul crizei, doar nota de plata a clientilor s-a micsorat. “Situatia nu e cu mult diferita fata de alte veri. Cu toate acestea, daca anul treecut clientii beau 4 beri in 2 ore, acum se intampla sa stea si 2 ore in fata unei beri. Mai mult, sunt mult mai zgarciti cu bacsisurile. Cred ca folosesc criza ca pe un pretext pentru a lasa mai putin bacsis”, spune o chelnerita de la Dali, una din cele aproape 100 de terase din Kurrentgasse.
O cina la Deli, restaurant cu specific libanez din Kurrentgasse, costa mai putin de 20 de euro. Este un loc in care sa fii vazut, care a devenit foarte “trendy” in ultimii ani. E foarte international si in ceea ce priveste clientii, dat fiind ca foarte multi sunt turisti, si cat in privinta ofertei culinare. Sunt restaurante cu specific din toate colturile lumii.
Estul Europei a tras in jos economia Austriei
Dupa o perioada in care au furnizat credite substantiale celor opt foste natiuni comuniste ce au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004, bancile austriece au o expunere de 201 miliarde de euro prin intermediul imprumuturilor acordate, echivalentul a 71% din PIB-ul Austriei.
“Cred ca analistii economici au fost usor nedrepti cu economia austriaca, in ceea ce priveste expunerea pe Europa Centrala si de Est”, spune Bodo. B. Schlegelmilch, decan al WU Executive Academy din cadrul Universitatii de Stiinte Economice si Administrative din Viena, care ofera in Romania cel mai scump program de Executive MBA, in valoare de 35.000 de euro.
Sistemul financiar bancar austriac a fost printre primele care au resimtit efectele crizei economice internationale ca peste tot in lume. Statul austriac a intervenit de cateva ori, pompand miliarde de euro pentru a-si ajuta bancile. In consecinta, analistii economici au apreciat ca sistemul financiar austriac este mai fragil decat in alte economii occidentale, in special ca urmare a expunerii puternice pe care o au bancile in tarile din Europa Centrala si de Est.
Spre exemplu, Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital de 1,7 mld. euro.
Pentru trimestrul al doilea, banca centrala a Austriei se asteapta la o scadere a activitatii economice de 3,8% fata de perioada similara din 2008. Comparativ cu trimestrul anterior, datele bancii centrale indica insa o imbunatatire a indicatorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
