ZF 24

România a cheltuit pe infrastructura de transport 28 mld. euro în ultimii şase ani. Unde sunt şoselele?

În 2012, facturile plătite de stat pe autostrăzi se ridicau la 544 de milioane de euro, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent.

În 2012, facturile plătite de stat pe autostrăzi se ridicau la 544 de milioane de euro, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent.

Autor: Andreea Neferu

08.05.2014, 00:09 3055
Din această sumă, doar circa 2 mi­liarde de euro au fost lucrări executate în domeniul autostrăzilor, în ciuda faptului că în ultimii ani şoselele de mare viteză au fost, cel puţin la nivel declarativ, prioritatea tuturor guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria. Suma surprinzător de mică pentru autostrăzi poate fi explicată prin faptul că cifrele de la Institutul Naţional de Statistică se referă doar la sumele facturate în res­pectivii ani către companiile care construiesc sau proiectează autostrăzi, potrivit repre­zen­tanţilor institutului. Cu alte cuvinte, valorile facturate sunt mai mici decât cele livrate efectiv. De altfel, problema arieratelor este una extrem de importantă pentru piaţa cons­trucţiilor, astfel că plăţile întârziate către societăţile de construcţii se ridică la circa 0,8 mld. euro, potrivit da­telor trans­mise de Asociaţia Română a An­tre­prenorilor de Construcţii (ARACO) la începutul lunii aprilie.

„Cifrele atestă încă o dată nivelul precar din punct de vedere calitativ al infrastructurii rutiere de transport, ceea ce face ca o parte redusă a sumelor să fie alocată pentru proiectele noi de autostradă. (…) Evoluţia în dinamică a valorilor realizate în ultimii ani probează încă o dată lipsa de curaj strategic şi de fermitate a guvernelor din aceşti ani în ceea ce priveşte promovarea şi finanţarea unor proiecte de interes naţional“, consideră Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.

Deşi autostrăzile au reprezentat doar 7,3% din totalul lucrărilor realizate pe infrastructură de transport în ultimii şase ani, infrastructura rutieră, care mai cuprinde printre altele şi drumuri judeţene sau naţionale,  a absorbit cei mai mulţi bani în ultimii ani. Astfel, valoarea lucră-rilor executate pentru şosele, străzi, drumuri, poduri, şosele suspendate, tu­nele şi subterane s-a ridicat la peste 20 miliarde de euro în perioada 2008-2012 (pentru anul 2013 nu există informaţii cu privire la valoarea lucrărilor executate).

 

Doar 60 mil. euro pentru piste de aeroport în 6 ani

Mult mai puţini bani, circa 1,7 miliarde de euro, au însemnat lucrări executate în domeniul căilor ferate în ultimii şase ani, în timp ce canalele navigabile, construcţiile portuare şi alte construcţii hidrotehnice au „înghiţit“ circa 2,4 miliarde de euro, arată estimările ZF.

Cele mai mici sume au ajuns în domeniul pistelor pentru aeroporturi, doar puţin peste 60 de milioane de euro.

Până în 2011 inclusiv, lucrările executate în domeniul autostrăzilor nu depăşeau 250 de milioane de euro anual, în contextul în care şi absorbţia de fonduri europene, care ar fi trebuit să stimuleze construcţia de infrastructură, era destul de timidă.

La finalul anului 2011, România absorbise doar 3,4% din banii alocaţi prin programul POS-T pentru perioada 2007-2013, ce se ridică la 4,4 miliarde de euro. Odată ce rata de aborbţie a banilor de la Bruxelles a început să crească, şi valoarea lucrărilor executate pe autostrăzi a con­semnat un avans.

Astfel, în 2012, facturile plătite de stat pe autostrăzi se ridicau la 544 de milioane de euro, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent, arată datele de la Statistică.

În mod similar, şi valoarea lucrărilor executate pentru căi ferate s-a ridicat la câteva zeci de milioane de euro anual, cu un vârf anul trecut, de aproape 780 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF.

Lucrările de infrastructură au scăzut cu 1,9% anul trecut

Piaţa locală a construcţiilor a ajuns la o valoare de 9,6 miliarde de euro anul trecut, în scădere cu circa 40% faţă de perioada de boom. Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11%  şi contribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică.

Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi. Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti (de infrastructură), cu cea mai mare pondere în ultimii ani în totalul construcţiilor, au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO