ZF 24

România a pierdut anul trecut venituri de 2,3 mld. euro la buget

Autor: Iulian Anghel, Claudia Medrega

29.01.2014, 21:00 2584

Veniturile bugetului general consolidat s-au întors în 2013 la un mediocru 32% din Produsul Intern Brut (32,9% în 2012), marcând astfel unul dintre cei mai mai „gri“ ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu, şi asta în ciuda cruciadei declarative împotriva evaziunii fiscale, dar şi a restructurării Fiscului.

Primul an de guvernare „plină“ a guvernului Ponta 2 se încheie astfel cu un eşec major, fiind egal în mediocritate doar cu penibilul an 2009 când nu doar economia s-a prăbuşit, ci şi veniturile bugetului, la 31,4% din PIB.

Guvernarea la televizor practicată şi de actuala putere şi decuplarea factorului politic de economia reală îşi arată acum roadele, iar oalele sparte sunt plătite de contribuabili pentru că necolectarea la buget  a sumelor anticipate a condus la noi valuri de taxe şi impozite.

Guvernul Ponta 2 ratează astfel încă din primul an – după cum indică execuţia bugetului general consolidat pentru ianuarie - decembrie 2013, publicată marţi-seară de Ministerul Finan­ţelor – propria ţintă de venituri avută în vedere la fundamentarea legii bugetului pe 2013, care prevedea un grad de colectare a veniturilor de 33,6% din PIB, adică mai mult cu 2,5 miliarde de euro decât a reuşit să strângă până la urmă.

O a doua ratare în politica bugetară este dată de faptul că, deşi unele taxe au fost majorate în două valuri în 2013 (taxe suplimentare în sistemul energetic şi în agricultură la începutul anului şi majorări de accize la unele produse şi articole de lux în a doua parte a anului), veniturile nominale nu au avansat decât cu 3,6% faţă de 2012, adică sub inflaţia medie de anul trecut de 4%.

Ministerul Finanţelor miza însă în bugetul iniţial pe o creştere de 8,4% a veniturilor bugetare în 2013 faţă de 2012, iar creşterea lor cu doar 3,6% nu reflectă ascensiunea economiei (un plus anticipat al PIB de 3%), dar subliniază cu tuşe groase incapacitatea guvernului de a recupera la buget banii ce i se cuvin, lucru care deschide calea impunerii unor noi taxe.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a lămuri care sunt cauzele prăbuşirii veniturilor comparativ cu ţintele propuse, dar specialiştii vin cu o serie de explicaţii.

„În continuare, pe partea de colectare, avem probleme semnificative. Nu au fost depuse eforturi suficiente. Colectarea veniturilor bugetare a fost în 2013 mult sub aşteptări. Esti­mările pentru încasările bugetare au fost prea optimiste. Peste asta s-a suprapus şi reorganizarea ANAF. Bugetul iniţial şi prima rectificare bugetară au fost foarte optimiste pe partea de venituri. Noi am spus că sunt nerealiste“, a comentat Ionuţ Dumitru, preşedinte al Con­siliului Fiscal. El aminteşte că la a doua rectificare au fost ajustate veniturile. „Colectarea s-a deteriorat în special în perioada de vară. Spre final de an a existat o îmbunătăţire, dar nu majoră.“  Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, spune că exe­cuţia bugetară pe 2013 transmite semnale mixte. „Pe de o parte, este pozitiv faptul că România a reu­şit să menţină deficitul bugetar pe standarde cash la 2,5% din PIB şi s-a încadrat în ţinta agreată cu Fondul Monetar Inter­naţional.  Pe de altă parte, creşterea de numai 3,6% a veniturilor, dar şi structura cheltuielilor, cu o scădere pronunţată a cheltuielilor de capital, sunt aspecte negative.“

„Creşterea nominală a veniturilor de numai 3,6% este sub inflaţia medie din 2013, de 4%, dar şi sub deflatorul estimat al PIB, de 3,7%. Aceasta arată că există în continuare spaţiu de îmbunătăţire a colectării prin luarea de măsuri ferme împotriva evaziunii fiscale, măsuri care ar trebui să preceadă orice decizie de majorare a unor impozite importante“, spune Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.

PIB-ul a avansat în 2013 la 625,6 mld. lei (faţă de 623 mld. lei luat în calcul la alcătuirea bugetului pe 2013), fiind cu 38,1 mld. lei mai mare ca în 2012.

În schimb, veniturile bugetului general consolidat au fost cu doar 7 miliarde de lei mai mari decât în 2012 (200 mld. lei faţă de 193 mld. lei în 2012), ceea ce a făcut ca ponderea lor în PIB să scadă de la 32,9% în 2012 la 32% în 2013, una dintre cele mai slabe rate de colectare din ultimul deceniu. Dacă guvernul şi-ar fi atins ţinta de colectare a veniturilor care a stat la baza fundamentării bugetului pe 2013, de 33,6% din PIB, atunci ar fi trebuit să aibă în plus la buget 10 miliarde de lei (2,3 mld. euro), adică de patru ori mai mult decât speră guvernul să obţină în 2014 prin introducerea accizei de 0,7 eurocenţi pe litrul de combustibil. În parte situaţia a putut fi anticipată din toamna trecută când , în ciuda faptului că economia a crescut peste aşteptări, rectificarea bugetară a fost una cu minus.

În aceste condiţii de ratare majoră a ţintei de încasări, încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI de 2,5% din PIB a fost posibilă prin ajustarea cheltuielilor (34,5% din PIB faţă de 35,4% din PIB în 2012), dar nu a oricăror tip de cheltuieli, ci mai cu seamă a celor de capital (investiţi­ile statului) care au scăzut cu 7,5%, în vreme ce cheltuielile cu personalul au crescut cu 13,5% la 46,2 mld. lei (10,4 mld. euro), iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile au fost majorare cu 12%, la 38,5 mld. lei (8,7 mld. euro), cel mai înat nivel de la începutul crizei. De asemenea, subvenţiile au fost şi ele reduse cu aproape un miliard de lei (- 16% faţă de 2012).

În ultimii ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar (în 2013 s-au încadrat în ţinta de 2,5% din PIB) în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate - concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24% în fostul guvern Boc, iar adeseori au sacrificat şi investiţiile cum s-a întâmplat şi anul trecut.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au fost de 31,6 mld. lei, respectiv 5,1% din PIB, una dintre cele mai reduse ponderi din ultimii ani. Cheltuielile de capital (investiţiile statului) au reprezentat doar 2,9% din PIB, faţă de 6,2% din PIB, de pildă, cheltuielile cu bunurile şi serviciile.

„Pe partea de cheltuieli, se observă că instrumentul de ajustare principal rămân cheltuielile de investiţii. Investiţiile au ajuns la o pondere de 5,1% din PIB, cel mai mic nivel din ultimii ani. Faptul că scad investiţiile ar fi o veste bună dacă procesul ar fi însoţit de o prioritizare reală a investiţiilor, de o alocare mult mai eficientă a banilor printr-o prioritizare adevărată a proiectelor. Şi cu investiţii semnificativ mai mici să obţii efecte mai bune. Dar, mă îndoiesc că suntem atât de avansaţi din punctul de vedere al prioritizării investiţiilor“, comentează Ionuţ Dumitru.

În privinţa veniturilor bugetare, majorarea salariilor la bugetari s-a văzut în veniturile suplimentare obţinute din impozitul pe salarii care a avansat cu 8,5%. Totuşi, cheltuielile totale cu personalul au avansat în 2013 cu 13,5%.

Veniturile din impozitul pe profit au avansat insignifiant, cu 0,7%, în ciuda faptului că este aşteptat un avans al PIB, în 2013 de aproape 3%.

Veniturile din TVA au crescut modest, cu 2,6%, la 51,8 mld. lei (ceea ce indică clar stagnarea consumului), iar cele din accize cu 4,2%, la 21,1 mld. lei şi asta în ciuda majorării unor accize.

În privinţa cheltuielilor, pe lângă majorarea acestora cu personalul bugetar, o discuţie mai extinsă trebuie făcută în legătură cu achiziţiile statului – aşa-numitele cheltuieli de bunuri şi servicii.

Cheltuielile bugetului general consolidat cu bunurile şi serviciile au atins în 2013 nivelul de 6,2% din PIB (38,6 mld. lei), cele mai mari de la debutul crizie. Ele au sărit în 2013 pragul de 6% din PIB pe care nu-l mai atinseseră din 2008. Faţă de 2012, cheltuielile cu bunurile şi serviciile au fost în 2013 mai mari cu 4,1 mld. lei (aproape un miliard de euro), însă doar o parte din aceşti bani, mai precis 2,5 mld. lei (560 mil. euro – 0,4 pp din PIB), au mers spre plata arieratelor, deşi guvernul a motivat că a majorat aceste cheltuieli doar pentru a plăti arierate.

În 2008, statul a cheltuit cu bunurile şi serviciile 6,6% din PIB (33,2 mld. lei, adică 9 mld. euro), iar, în 2013, 6,2% din PIB (38,6 mld. lei, adică 8,7 mld. euro). Din 2009, când criza a lovit din plin, până în 2012, nivel cheltuielilor cu bunurile şi seviciile nu au mai depăşit 6% din PIB.

Însă majoritatea guvernamentală a ajuns la putere promiţând, între altele, reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile cu 50% ca să lase, astfel, spaţiu fiscal pentru reducerea taxelor pe muncă şi a TVA.  Până în prezent a scăzut doar TVA-ul la pâine.

„Creşterea semnificativă a cheltuielilor publice din decembrie, de 23 mld. lei într-o singură lună, a fost reflectată şi de datele referitoare la saltul depozitelor corporate în lei (Ă6,2 miliarde în decembrie faţă de noiembrie). Probabil că dacă economia ar fi generat un număr suficient de mare de proiecte de afaceri noi cu un raport risc – rentabilitate atractiv am fi văzut şi o creştere a creditării, şi, implicit a investiţiilor private, în detrimentul economisirii“, comentează  Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.

Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ, în timp ce „în teren“ ponderea veniturilor în PIB nu a  depăşit niciodată pragul de 33%.

 

Analiştii arată cu degetul capacitatea slabă de colectare a Fiscului şi dimensiunea încă mare a zonelor gri din economie

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

În continuare, pe partea de colectare avem probleme semnificative. Nu au fost depuse eforturi suficiente. Colectarea veniturilor bugetare a fost în 2013 mult sub aşteptări. Estimările pentru încasările bugetare au fost prea optimiste. Peste asta s-a suprapus şi reorganizarea ANAF. Bugetul iniţial şi prima rectificare bugetară au fost foarte optimiste pe partea de venituri. Noi am spus că sunt nerealiste. La a doua rectificare au fost ajustate veniturile. Colectarea s-a deteriorat în special în perioada de vară. Spre final de an a existat o îmbunătăţire, dar nu majoră.

Eugen Sinca, analistul-şef al BCR

Execuţia bugetară pe 2013 transmite semnale mixte. Pe de o parte, este pozitiv faptul că România a reuşit să menţină deficitul bugetar pe standarde cash la 2,5% din PIB şi s-a încadrat în ţinta agreată cu FMI. Pe de altă parte, creşterea de numai 3,6% a veniturilor, dar şi structura cheltuielilor, cu o scădere pronunţată a cheltuielilor de capital, sunt aspecte negative.

Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax & Business Solutions

Cu privire la reducerea ponderii veniturilor în PIB (32%), faţă de anii anteriori, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte. Pe de-o parte, creşterea PIB a avut la bază sectoare economice care fie sunt slab fiscalizate (agricultura), fie sunt supuse unui regim fiscal mai redus (producţia pentru export). Era inevitabil ca o creştere economică care are la bază agricultura şi exporturile să conducă la o creştere mult mai mică a veniturilor bugetare decât avansul PIB-ului. Pe de altă parte, ponderea mare a economiei subterane, în condiţii de criză, a determinat şi creşterea evaziunii fiscale. „Reorganizarea“ fiscului care a avut loc în mijlocul sezonului estival şi s-a întins până la sfârşitul anului a fost de asemenea, un factor care mai degrabă a stimulat evaziunea fiscală decât a inhibat-o. În al treilea rând, resursele financiare ale populaţiei şi ale firmelor alocate consumului sunt în scădere şi, mai mult, încrederea în autorităţi este puternic erodată de politicile economice incoerente, focalizate pe menţinerea echilibrelor macroeconomice prin orice mijloace. În ceea ce priveşte politica cheltuielilor bugetare, constatăm aceeaşi alocare electorală a resurselor către majorări de salarii şi pensii, peste rata inflaţiei, în detrimentul investiţiilor publice. Aceste politici, deşi eficiente electoral, sunt catastrofale pentru sistemul economic naţional, strangulând dezvoltarea economică şi încetinind expansiunea producătorilor autohtoni.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO