Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

România poate întoarce în avantajul său instabilitatea regională prin integrarea Republicii Moldova. Primul pas – leul românesc cu putere de circulaţie peste Prut

31 iul 2014 Autor: Sorin Pâslaru

Datele arată că situaţia din Ucraina devine din ce în ce mai tensionată şi nu se întrevede deocamdată nicio cale de ieşire. Mesajele din mass-media occidentale pun presiune. Liderii de opinie cer sancţiuni economice dure de la politicieni. Uniunea Europeană va anunţa astăzi în detaliu lista de măsuri.

„Dacă în locul cetăţenilor europeni ar fi fost cetăţeni americani (în avionul doborât – n.red.), Casa Albă ar fi fost sub o imensă presiune şi ar fi fost luată serios în considerare bombardarea aeriană a poziţiilor insurgenţilor proruşi, iar forţele ucrainene ar fi primit armament american letal“, scrie analistul de securitate american Thomas Wright în ziarul Financial Times de marţi, 29 iulie, într-o opinie care deplânge lipsa de coeziune şi determinare a Uniunii Europene.

Ziarele britanice nu mai dinamitează UE, ci acum o văd ca forţa care ar trebui să pedepsească Rusia. 

Cu interesele lor în aprovizionarea cu energie de la Est, germanii sunt iarăşi prinşi la mijloc, iar francezii nu sunt nici ei iertaţi din cauza livrării navelor de război către Rusia. În 2010--2011, germanii erau puşi la zid în criza euro – că nu emit obligaţiuni comune europene să salveze zona euro de la destrămare. Acum, că nu sunt destul de duri în politica faţă de Rusia.

Cum-necum, germanii, singurii care aduc zona euro (şi UE) pe excedent comercial de pe deficit, au mereu de dat explicaţii britanicilor. Marile puteri, cu jocurile şi interesele lor.

Pentru România, situaţia devine tot mai neliniştitoare. „Black swan“, lebăda neagră a lui Nassim Taleb, şi-a întins aripile. Neprevăzutul este în desfăşurare. Mediul local de business are de ce să fie îngrijorat.

Economia mondială este astăzi un ecosistem şi să nu ne amăgim că nu vom fi afectaţi. Direct sau indirect.

Direct, exporturile anuale ale României în Rusia, o piaţă foarte dificilă, au fost de 1,4 mld. euro în 2013 , fiind pe locul 9 printre ţările unde exportăm, iar în Ucraina de 960 milioane de euro. Nu sunt puţine exporturi de 2,3 mld. euro, adică 5% din totalul exporturilor româneşti, singurele care au adus creşterea PIB anul trecut.

Indirect, legăturile strânse cu zona euro (60% din exporturile locale) vor fi o sursă de slăbiciune dacă partenerii comerciali ai României îşi vor vedea vânzările afectate. Spre exemplu, azi UE decide ca băncile europene să nu mai cumpere acţiuni şi titluri de stat ruseşti, mâine ruşii decid ca replică să nu mai importe genţi Louis Vuitton, care are 700 de angajaţi la Sibiu, în România. Sau să nu mai cumpere Mercedes, care îşi face o parte din cutiile de viteze la Sebeş, într-o fabrică cu 300 de angajaţi.

Aici intervine capacitatea guvernului de a evalua cât mai bine eventualele pagube pentru economia locală pentru a primi compensaţii, care deja se discută la Bruxelles.

Urmează o lungă perioadă de destabilizare în Ucraina, iar ţările din regiune vor fi luate la pachet. La CNN sau BBC, Ucraina/România/Bulgaria sunt ţările ortodoxe în care influenţa rusă încă se manifestă.

Va urma un război economic cu consecinţe imprevizibile astăzi. Canalul cel mai expus va fi, ca şi în cazul crizei financiare din 2009, cursul leu/euro din cauza datoriei externe, publică şi privată în euro, în valoare totală de 98 miliarde de euro.

Capitalurile se retrag imediat de la periferie – aşa cum este considerată azi economia României - în caz de inflamare a regiunii.

Nu cred că are cineva sentimentul că România poate câştiga ceva din înrăutăţirea situaţiei. Poate, dacă ar avea curaj, să profite de instabilitatea din regiune şi în replică la mişcarea Rusiei cu Crimeea, să facă o mişcare istorică pentru Republica Moldova.

Acesta ar putea fi, într-o primă fază, extinderea circulaţiei leului românesc peste Prut, urmată de integrarea economică. Suntem însă noi în stare să prezentăm azi acest proiect UE astfel încât să ne susţină? Decizia ne va costa scump – şi dinspre Rusia, şi dinspre UE. Republica Moldova este în prima linie a ţărilor afectate  de contramăsurile ruseşti. Dar dacă-i bal, bal să fie.

Ne trebuie bani mulţi, probabil 20 de miliarde de euro. Dar ar merita de data aceasta un astfel de împrumut. Măcar am şti în sfârşit pentru ce plătim. Peste 20 de ani, costurile vor fi uitate, va rămâne realizarea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.07.2014

 
Cuvinte cheie:
miscare
, prut
, ucraina
, uniunea europeana
, opinie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide