ZF 24

România, printre cele mai mici deficite bugetare din UE. Este bine să fii mai catolic decât Franţa şi Italia?

România, printre cele mai mici deficite bugetare din UE....

Autor: Andra Oprescu

24.04.2015, 00:07 3210

Datele Eurostat, oficiul de statistică al UE, sunt clare: Franţa - datorie publică de 95% din PIB şi deficit bugetar de 4%, Italia - datorie publică de 132% din PIB şi deficit bugetar de 3% din PIB, Marea Britanie - datorie publică de 89% din PIB şi deficit bugetar de 5,7% din PIB.

Toate aceste ţări plus altele 12 din UE au depăşit anul trecut prevederile Tratatului de la Maastricht privind deficitul (maximum 3% din PIB) şi datoria publică (maximum 60% din PIB). România este excepţia extraordinară din rândul ţărilor UE care au început să cam vadă că tăierea cheltuielilor nu duce la nimic bun. România a negociat cu FMI şi UE un deficit bugetar de 2,5% din PIB pentru 2014 şi a obţinut unul de 1,5% din PIB, cum arată datele Eurostat de marţi (1,8% din PIB pe datele de la Finanţe). Este bine sau este rău? Avea de-a face cu rigoare bugetară sau cu neştiinţa de a administra un buget?

„O ţară în curs de dezvoltare are nevoie de investiţii. Cu cât o ţară este mai dezvoltată, poţi avea surplus pentru că ai taxe mai mari de luat, ai investiţii. România se laudă cu un deficit mic, dar fără să construiască niciun kilometru de autostradă“, afirmă analistul economic Dragoş Cabat.

Cabat subliniază: deficitele ar trebui să fie mai mari pentru ţările în curs de dezvoltare, dar cu o condiţie - dacă sunt folosite pentru preiecte de investiţii. Pentru că lipsa investiţiilor afectează potenţialul de creştere economică şi competitivitatea.

Doar că, aşa cum arată execuţia bugetară pe 2014, menţinerea în ţinta de deficit bugetar s-a produs cu sacrificarea investiţiilor: minus 4,2% cheltuieli de capital în 2014 şi niciun kilometru de auto­stradă nou început în ultimii trei ani.

Franţa are 21 de kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătraţi de teritoriu, Italia 22, iar România sub 3 km la 1.000 de kilometri de teritoriu. Dar România se laudă cu deficite mici.

Analistul economic Aurelian Dochia introduce o nuanţă în această discuţie: pieţele financiare sunt mai tolerante cu ţările dezvoltate, în timp ce dezechilibrele apărute în România ar afecta semnificativ costurile de îm­pru­mut ale statului. Pentru 2015, crede el, România va reuşi să respecte ţinta de deficit agreată cu CE şi FMI, chiar şi după aplicarea măsurilor de relaxare fiscală, dar punctează: acest lucru se va face probabil cu tăierea investiţiilor publice – adică tot autostrăzi şi drumuri. Pentru următorii ani, ţintele de deficit vor fi mai greu de respectat, opinează economistul.

„Unii economişti consideră că guvernele ar trebui să intervină mai mult în ţările în curs de dezvoltare, dar alţii atrag atenţia asupra riscurilor. Această politică, de a permite deficite mai mari, a dus în 2008 la criză pentru ţările cu un grad mare de îndatorare. Cred că România nu trebuie să aibă excedent sau să fie performera Europei în privinţa deficitului, mai ales că avem un grad de îndatorare redus. Totuşi, pentru noi situaţia este diferită de ţări precum Franţa sau Marea Britanie pentru că pieţele financiare tratează diferit diversele state. Pieţele sunt mai tolerante cu Franţa, Anglia sau SUA, dar costul de împrumut creşte foarte mult când apar dezechilibre în România“, mai spune Dochia.

Fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov anunţa în luna ianuarie că a cerut reevaluarea calendarului MTO (obiectiv bugetar pe termen mediu) pentru România pe o perioadă de patru ani la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), iar banii ar urma să fie folosiţi pentru investiţii în infrastructură. De atunci nu s-a mai spus nimic.

Eugen Teodorovici, ministrul de finanţe, a anunţat la începutul săptămânii că proiectele care pot beneficia de fonduri UE vor fi finanţate de la bugetul de stat, iar dacă pentru unele sume Comisia Europeană nu va accepta decontarea, atunci acestea vor fi adăugate la deficitul bugetar. Ministrul a adăugat că fără o astfel de abordare nu ne putem dezvolta la viteza necesară pentru a recupera decalajele economice faţă de celelalte state din Uniunea Europeană.

„Măcar să fie făcute proiectele de investiţii chiar şi cu bani de la buget, dar mă îndoiesc că aşa va fi“, spune Cabat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO