Roşia Montană, între „catastrofă ireparabilă“ şi „tehnic, cianura este cea mai eficientă“

3 sep 2013 Autor: Roxana Petrescu

Roşia Montană, proiectul care ascunde cel mai mare zăcământ de aur din ţară, este şi singura investiţie majoră împotriva căreia românii au decis să iasă în stradă, peste 2.000 de oameni protestând ieri în Piaţa Universităţii pentru sistarea acestui proiect.

„Ponta, câţi bani ai luat pentru Roşia Montană?“, l-a întrebat ieri Traian Băsescu pe premierul Victor Ponta care însă s-a limitat la a spune că nu-l interesează ce spune preşedintele statului. Dincolo de aspectele economice, principala temere legată de acest proiect rămâne impactul asupra mediului prin utilizarea cianurii. La fel cum opiniile clasei politice şi ale popu­laţiei sunt scindate, nici mediul academic nu pare a ajunge la un numitor comun privind extragerea zăcământului de 14 miliarde de dolari îngropat la Roşia Montană.

Rezervele de aur şi argint ale României sunt un subiect învăluit în mister, această informaţie fiind clasificată, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Datele existente arată însă că în adâncurile României s-ar ascunde peste 700 de tone de aur şi circa 2.000 de tone de argint. Cel mai mare zăcământ este însă cel de la Roşia Montană, judeţul Alba, acolo unde există 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint.

„Deocamdată, pe plan mondial nu s-a reuşit să se găsească o metodă alta decât cu cianuri. Problema cianurilor din proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este că bazinul de acumulare a deşeurilor cu cianuri este proiectat într-o arie necorespunzătoare şi mai ales că barajul de 180 de metri al acestui bazin este un «baraj de greutate» situat într-un mediu geologic-structural nefavorabil, ceea ce ar putea duce la o catastrofă internaţională“, spune Mircea Săndulescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române, profesor consultant la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică.

Acelaşi punct de vedere este susţi­nut şi de fostul preşedinte al Institutului de Geologie al României, Justin Andrei. Potrivit mai multor lucrări publicate de acesta, structura solului pe care ar urma să fie construit iazul de decantare are un conţinut cu o porozitate ridicată, lucru care ar duce la infiltrarea substanţelor chimice folosite.

„Dacă proiectul Roşia Montană devine operaţional, acest lucru va fi un dezastru. Riscurile sunt uriaşe şi imposibil de evitat. A da avizul de mediu pentru acest proiect echivalează cu uciderea întregii zone a Văii Arieşului. Ar fi o catastrofă ireparabilă“, spune Justin Andrei.

Un alt argument  pentru susţinerea acestei opinii ar fi existenţa în acelaşi perimetru, la o adâncime de 100 de metri, a unui zăcământ de aur bogat care ar putea fi extras fără „a distruge tot muntele.“

„Nu se compară distrugerea unei zone întregi cu exploatarea în subteran. Informaţiile mele se bazează pe analiza datelor geologice şi geofizice colectate în ultimii 50 de ani“, explică profesorul.

Totodată, Mircea Săndulescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române, mai spune că încă din 2003 instituţia şi-a expus punctul de vedere negativ referitor la proiectul RMGC.

„Exploatarea aurului şi argintului din cele patru masive intrusive din jurul localităţii Rosia Montană ar putea fi făcută eşalonat de companii românesti într-un timp mai lung, care n-ar periclita ireparabil mediul“, mai spune Mircea Săndulescu.

 

Fără cianură nu se poate?

Pe de altă parte, companii precum Carpathian Gold, care are proiectul Rovina, cu 294,5 tone de aur, arată în testele făcute că sunt şi alte metode de extracţie, dincolo de utilizarea cianurii.

Diferenţa este însă gradul de recuperare mai mare prin utilizarea cianurilor. Testele publicate pe site-ul companiei, datând din 2007, arată că dacă în cazul utilizării cianurii gradul de recuperare este de 75%, în cazul celeilalte metode gradul de recuperare este de 64%. Chiar şi aşa, canadienii au anunţat că la Rovina nu vor folosi cianuri, acest zăcământ fiind la 20 de kilometri de Roşia Montană.

De ce la Rovina se poate însă extracţia aurului fără cianuri, iar la Roşia Montană acest lucru este imposibil?

„Este o problemă legată de concentraţia de aur din zăcământ. La Rovina acest grad este mult mai mare faţă de cel de la Roşia Montană. Pentru toate zăcămintele care au însă o concentraţie mai mică de 2 grame pe tonă, utilizarea cianurii este deocamdată unica metodă“, explică Victor Arad, prorectorul Universităţii din Petroşani. Potrivit acestuia, prin cianurare se poate extrage circa 99% din aurul existent în zăcământ.

„Prin cealaltă metodă zăcământul se introduce în nişte mori cu bile care asigură o granulaţie foarte fină. Apoi se adaugă nişte reactivi care separaă aurul şi argintul de restul materialelor“, mai spune Victor Arad. Potrivit acestuia, utilizarea cianurii ţine mai ales de considerente tehnice.

„Tehnic, cianura este cea mai eficientă metodă. Eu am analizat proiectul. Dacă se respectă totul, nu există niciun risc. Sunt câteva principii de bază, un ABC al construcţiilor, şi dacă se respectă aceste principii totul este în regulă“, spune reprezentantul Universităţii din Petroşani.

Potrivit acestuia instituţia de învăţământ colaborează cu RMGC, dar şi cu alte companii implicate în sectorul minier din România, nu numai pe partea de metale preţioase.

„Tehnologiile de obţinere a aurului şi argintului din minereu variază de la un zăcământ la altul, în funcţie de compoziţia şi natura zăcământului. În cazul proiectului minier Roşia Montană, această tehnologie a fost aleasă după o analiză temeinică a celorlalte tehnologii pentru acest tip de zăcământ disponibile pe plan mondial Mai mult, tehnologia propusă este considerată cea mai bună tehnică disponibilă de către Uniunea Europeană în mineritul auro-argintifer“, spune Cătălin Hosu, director de comunicare regional al RMGC.
 

Cifrele unui proiect mamut

Subiectul Roşia Montană a revenit în atenţia publicului după ce la finalul lunii trecute Guvernul a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană.

Potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

„Redevenţele noastre pe solide sunt aliniate la ceea ce se întâmplă pe plan internaţional. Suntem în zona superioară“, a spus Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Potrivit RMGC, redevenţa aplicată în Spania este de 0%, în Finlanda este 0,15%, în Turcia, Franţa şi Suedia este de 2%, în Grecia este 2,5%, în Croaţia 2,6%, în Anglia, Bulgaria şi China, 4% şi în Rusia 6%.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016.

Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. Œn spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
Rosia Montana
, cianura
, proteste
, zacamant de aur
, mediu
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 3 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (3):
geo - 03 septembrie 2013, 14:55

in anii de inceput rmgc publica in presa articole despre fluxul tehnologic al cianurilor, care trebuiau sa treaca prin niste tancuri de metal etanse tip container, iar la ultimul se aplicau solutii de neutralizare, incat ciamurile nu aveau nimic in comun cu solul.acum se face un iaz care otraveste o mare zona si care nu poate disparea decat prin infiltrare sau scurgere. in viitor, dupa ce vor lua aurul si alte substante, vor pleca si vor lasa localnicii si statul Roman sa cheltuie niliarde,caci ei au garantat refacerea mediului cu o SEMNATURA...RUSINE CELOR CE MAI INDRAZNESC SA DISCUTE IN ACESTI TERMENI

dorin valeriu - 03 septembrie 2013, 12:31

Corect ar fi sa se discute mai amanuntit doua probleme :
1. Barajul -sa se faca "bine", la parametri tehnici acceptati. Daca ne speriem de baraje nu mai facem nici hidrocentrale, nu ?
2.Cianurile rezultate din procesul tehnologic sunt, dupa stiinta mea, insolubile; ele se sedimenteaza pe fundul lacului si chiar daca "ar scapa" nu sunt toxice (se presupune ? e corect ?).
Cred ca discutarea acestor doua teme ar mai clarifica unele nelamuriri.
Referendum-ul propus e o demagogie a politicienilor. Sunt treburi serioase ce necesita avizul specialistilor !

petre - 03 septembrie 2013, 09:37

Doama draga daca copilul tau nu vrea cianuri te rog renunta la cafea si din start vei avea mai putina cianura dar cu oamenii care vor sa munceasca ce treaba aveti ca doar nu vreti s, munciti in mina presupun/

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine