Pe măsură ce uriaşul scandal de fraudă declanşat în Ungaria de prăbuşirea casei de brokeraj Quaestor devine tot mai incomod pentru guvernul condus de Viktor Orban, analiştii încearcă să evalueze pagubele pentru pieţe şi pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară.
Unul dintre aceştia este Peter Attard Montalto, de la Nomura. El nu crede că legăturile politice scoase la lumină de scandal vor reprezenta o îngrijorare imediată pentru investitori, dar avertizează că „alegerile politice privind compensaţiile şi evoluţia în sine a scandalului reflectă presiuni în creştere“ asupra partidului de guvernământ Fidesz, scrie Portfolio.hu. Formaţiunea îşi pierde din popularitate, iar o dovadă în acest sens este o mică victorie recentă în alegeri locale a unui partid antisemit şi xenofob, Jobbik.
Despre ce este vorba?
Scandalul a erupt, brusc, la începutul lunii martie. S-a descoperit atunci că trei firme de brokeraj sunt implicate în activităţi frauduloase, iar cea mai mare dintre ele, Quaestor, a emis bonduri fictive de 150 de miliarde de forinţi (501,7 milioane euro). De atunci, povestea devine o afacere tot mai neclară. Montalto arată că planează semne foarte mari de întrebare legate de legalitatea deciziei guvernului de a-şi retrage fondurile de la cele trei firme înainte ca vreun detaliu privind afacerile dubioase să fie cunoscut de public. O astfel de acţiune aduce a insider trading. De asemenea, este dubioasă implicarea guvernului în deciziile privind soarta Quaestor prin prisma rivalităţilor politice din interiorul Fidesz.
Montalto aminteşte că banca centrală, autoritatea de control a pieţei financiare, a anunţat că nu există acuzaţii la care să răspundă privind un posibil caz de insider trading, iar parlamentul a respins declanşarea unor anchete în această privinţă cu excepţia unei investigaţii a unor „abateri“ anterioare ale managementului caselor de brokeraj anterior anului 2010.
Întrebările care nu dau pace
Montalto a punctat câteva întrebări care încă nu şi-au găsit răspunsul: De ce scandalul a izbucnit brusc la începutul lunii martie? Care au fost activităţile care au determinat banca centrală să declanşeze o investigaţie? De ce li s-a permis clienţilor să cumpere bonduri fictive? De ce nu s-a discutat reglementarea afacerilor de brokeraj pentru a preveni emiterea unor astfel de titluri? Ce a adus de fapt falimentul caselor de brokera – motive politice sau retragerea fondurilor guvernului?
Analistul notează ciudăţenia situaţiei în care victimele caselor de brokeraj Buda-Cash şi Hungaria Securities primesc despăgubiri de cinci ori mai mici decât clienţii Quaestor.
Sistemul de despăgurile presupune ca sistemul bancar să acopere pierderile provocate de un scandal înconjurat de o ţesătură politică groasă şi în care sunt implicate familii bogate.
„Acest scandal ar trebui să aducă aminte pieţelor de îndelungatele probleme politice şi de modificarea peisajului politic în Ungaria“, a spus analistul.
