Dintr-o dată stocul de rezerve în valută constituite de băncile comerciale nu mai reprezintă un instrument preţios şi o probă a înţelepciunii conducătorilor politicii monetare care au intrat în perioada de criză cu o rată de rezervă de 40%, record pentru UE, ci este privit de BNR ca un element de datorie externă pe termen scurt care afectează ratingul de ţară al României.
Schimbarea de optică îl face aşadar acum pe Isărescu să spună că rezervele mari în valută pretinse băncilor poartă o bună parte din vină pentru datoria externă pe termen scurt care s-a situat în ultimii doi ani peste pragul de 20 mld. euro – nivelul care stigmatiza România la sfârşitul lui 2008, în pragul crizei financiare internaţionale.
Recomandări ZF
Vă gândiţi să vă cumpăraţi casă anul acesta? Detaliile programului Prima Casă în 2014
Sfaturile lui Isărescu pentru bancheri
„Rămânând cu rezerve mari în special la valută ne îndepărtam de standardele europene şi păstram o datorie pe termen scurt nejustificat de ridicată cu implicaţii asupra ratingului României. Nimeni nu se uită că această datorie are în contrapartidă lichidităţi care se află în ţară“, a spus el în cadrul explicaţiilor privind amplitudinea neaşteptată a măsurilor de relaxare a politicii monetare luate miercuri de BNR.
Dacă până nu demult banca centrală se arăta îngrijorată de faptul că băncile se grăbesc să-şi ramburseze liniile de finanţare de la băncile-mamă, şi o fac chiar înainte de termen şi chiar folosesc în acest scop resurse din depozite atrase de pe piaţa locală, acum şeful băncii centrale recomandă băncilor să-şi achite datoriile externe pentru că „vom asista la un an cu foarte multe transformări“.
Care ar fi posibilele motivaţii ale schimbării de optică a BNR
Guvernatorul ar putea face astfel trimitere la presiunea uriaşă sub care se află băncile din zona euro pentru reevaluarea activelor, la noile cerinţe de adecvare a capitalului la risc, totul în contextul apropiatei reorganizări a sistemului bancar european prin constituirea uniunii bancare europene. Pe de altă parte, încă de la sfârşitul anului trecut circulau pe piaţă informaţii privind perspectiva unor restricţii şi mai dure la nivelul finanţărilor pe care băncile austriece la pot acorda filialelor din regiune.
„Nu suntem deloc împotriva reducerii datoriilor băncilor din România faţă de creditorii lor externi. Dimpotrivă, chiar e bine să se reducă datoria în condiţiile actuale, în special cea pe termen scurt“, a afirmat Isărescu. Aşadar BNR a ajuns acum în faza în care eliberează - mai mult sau mai puţin de bunăvoie - valuta băncilor şi le şi invită să scoată banii din ţară „ca să-şi plătească şi ele datoriile pe plan extern“. Marele pericol al dezintermedierii pentru care fuseseră încheiate înţelegerile Vienna Initiative I şi II a pălit brusc, iar băncile străine au undă verde să-şi cheme înapoi banii din România pentru a-şi mai cârpi bilanţurile.
Învăţaţi cu vechea teorie conform căreia rezervele minime în valută (RMO) reprezentau inclusiv un pilon al rezervelor valutare ale României, analiştii BCR nici nu luau în calcul o reducere a RMO la valută în acest an, gândindu-se la faptul că BNR şi Finanţele au de plătit în 2014 la FMI circa 5,2 mld. euro – deci deja un factor de presiune pe rezervele valutare administrate de BNR (32,5 mld. euro la sfârşitul lui 2013).
Isărescu nu spune că eliberarea de rezerve minime către bănci va afecta rezerva valutară, care reprezintă la rândul ei un alt parametru care stă la baza analizelor de rating de ţară.
În lumina declaraţiilor sale de ieri a venit vremea pentru o nouă judecată. BNR începe să elibereze banii băncilor atât în lei, cât şi în valută şi va continua să o facă pentru că s-a trezit pe 8 ianuarie 2014 că este foarte departe de standardele europene şi inclusiv de băncile centrale din vecini.
BNR a eliberat puternic rezerve în valută ale băncilor în 2009 când statul se confrunta cu o criză a finanţării, iar banca centrală negocia formule în care pe de-o parte reducea RMO, iar pe de altă parte, în contrapartidă băncile plasau banii în titluri de stat, aceştia fiind menţinuţi astfel pe piaţa internă.
Isărescu a spus ieri că reducerea cu două puncte procentuale a rezervelor minime la valută de la 20% la 18% echivalează cu eliberarea pe piaţă a 500 mil. euro. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt a României se ridica în octombrie 2013 la 19,4 mld. euro, fiind aşadar nevoie de multe alte reduceri pentru un impact vizibil.
Datoria a coborât treptat în ultimii doi ani, după ce în 2011 urcase la peste 22 mld. euro, peste nivelul de 20 mld. euro cu care România intra în criză la finalul lui 2008 şi care a fost considerat o vulnerabilitate critică, respectiv un argument pentru contractarea creditului de 20 mld. euro de la FMI/UE/BM.
Isărescu „se teme“ că leul nu se va deprecia, dar cotaţiile din piaţă au sărit la 4,53 lei/euro
Paradoxal, guvernatorul invocă după măsurile de miercuri şi un scenariu în care băncile ar putea să nu „trimită banii la băncile-mamă“, ci să vrea să dea credite în valută - ceea ce i se pare până la urmă o varianţă puţin probabilă - sau să vândă valuta pe piaţa valutară, ceea ce ar crea un potenţial de apreciere pentru leu, în locul deprecierii care s-ar arăta ca ipoteză de bază după măsurile BNR de miercuri.
Cel puţin până ajung banii la bănci, leul a continuat să se depreciere ieri în raport cu euro – Isărescu a spus din nou că nu-i place utilizarea termenului de „depreciere“ atât timp cât este vorba de mişcări de curs „normale“ în cadrul plajei „de echilibru“ de 5%. BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5290 lei pentru un euro reprezentând maximul ultimelor şase luni. Pe piaţa valutară interbancară cotaţiile au urcat după amiază până la 4,53 lei/euro.
„Să lăsăm cursul să-şi facă datoria pentru că el are un rol economic“, spune guvernatorul.
Cu toate că de obicei este foarte rezervat în privinţa comentariilor despre curs, miercuri guvernatorul a ales să braveze afirmând că „se teme“ că scenariul de depreciere a leului aşteptat de piaţă după relaxarea neaşteptată a politicii monetare nu va fi validat de realitate.
Dacă inţial leul se întărise în raport cu euro până sub pragul de 4,50 lei/euro, după declaraţiile încrezătoare ale lui Isărescu a revenit pe depreciere, piaţa testând aparenta toleranţă crescută a BNR la mişcări de slăbire a leului, într-o anumită contradicţie cu situaţia din 2013 când banca centrală a avut mai multe intervenţii decisive de temperare a traiectoriei ascendente a cursului.
„Accelerarea neaşteptată a relaxării monetare ar putea fi privită ca un semn ca Banca Naţională îşi doreşte un leu ceva mai slab. Noi vedem mai degrabă această mişcare ca pe un stimul suplimentar pentru cererea internă oferit în contextul unei ferestre de oportunitate unice, într-o perioadă în care apetitul străinilor rămâne puternic. (...) Credem că reducerea neobişnuită a rezervelor minime obligatorii este favorabilă leului. Un exces de lichiditate şi mai mare creşte eficienţa intervenţiilor valutare ale BNR. Va fi mai uşor pentru banca centrală să protejeze leul fără a pune presiune de creştere pe ratele de dobândă“, comentează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
