Miza din spatele numirii preşedintelui ASF, cel care va fi echivalentul lui Mugur Isărescu pe pieţele financiare-nonbancare, este uriaşă. Pe de o parte un astfel de post este foarte bine plătit, cu 14.000 euro pe lună, salariu chiar de patru ori mai mare decât cel pe care îl încasează omologul polonez Andrei Jakubiak, şeful comisiei KNF, cu un venit lunar net de circa 3.000 de euro pe lună. În Polonia, KNF supraveghează o piaţă de 60 de ori mai mare.
Pe de altă parte, preşedintele ASF va coordona supravegherea a trei mari pieţe financiare cu impact major asupra societăţii şi economiei. El conduce supravegherea pieţei de capital, unde activează fonduri de investiţii cu active de peste 3 mld. euro şi companii listate la bursă cu o capitalizare de 15 mld. euro, a pieţei de asigurări cu active de câteva miliarde de euro şi a celei de pensii private la care contribuie peste 4 milioane de români.
De asemenea, în ultimele două luni ASF a fost implicată în două mari scandaluri: salariile foarte mari încasate de conducătorii ASF şi posibila implicare a fostului preşedinte Dan Radu Ruşanu şi a fostului membru al ASF Marian Mîrzac în dosarul Carpatica Asigurări. Astfel, viitorul preşedinte va trebui să „cureţe“ imaginea ASF, puternic pătată de ultimele scandaluri, dar şi să dovedească faptul că această instituţie, creată cu doar un an în urmă, este eficientă şi utilă pentru pieţele financiare. Mai mult, el va trebui să rezolve neregulile din asigurări. Atât Daniel Dăianu, acum preşedinte interimar al ASF, cât şi Mircea Ursache, vicepreşedinte la ASF, au declarat public că situaţia financiară din piaţa asigurărilor este cangrenizată din cauza lipsei de supraveghere şi control din anii trecuţi.
