Băncile vor avea un an 2014 greu, marcat de scăderea liniilor de finanţare din străinătate şi de competiţia pentru atragerea de resuse de la clientelă, dar piaţa nu va avea problemele serioase având în vedere nivelul confortabil al ratei solvabilităţii, afirmă Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR.
„Tendinţa este de deleverage şi probabil că această direcţie va continua pe fondul lipsei activităţii de creditare. Sursele atrase de la băncile-mamă sunt în scădere rapidă. Anul este greu, dar nu cred că vor exista probleme serioase. Suntem confortabili având în vedere rezerva foarte mare de solvabilitate“, a spus Cinteză la un seminar organizat de Finmedia.
Subsidiarele locale ale băncilor străine aveau la sfârşitul lunii ianuarie finanţări externe de 13,4 miliarde de euro, în scădere de la 17,5 miliarde de euro în decembrie 2012. Doar în prima lună a acestui an scăderea stocului de finanţări externe a fost de echivalentul a 800 milioane de euro.
„Am cerut băncilor să fie mai transparente“
Şeful supravegherii din BNR spune că băncile înlocuiesc acum pasivele externe cu resurse atrase de la clientelă, dar banca centrală este atentă la această mişcare în condiţiile în care există riscul ca băncile să ajungă să acopere din depozitele atrase de la clientelă active neperformante, dar trecute în bilanţuri ca active bune.
„Băncile au ajuns, în goana după depozite, să-şi fure clienţii. Se reclamă unii pe alţii.“ Cinteză a mai spus că BNR este foarte atentă acolo unde observă fluctuaţii în sus ale dobânzilor şi că fiecare client trebuie să înţeleagă că nivelul dobânzii arată şi nivelul riscului asumat.
De cealaltă parte, oficialul BNR precizează că a cerut băncilor mai multă transparenţă în ceea ce priveşte nivelul comisioanelor de administrare a contului curent şi de retragere de numerar pentru că multe bănci au ajuns cu dobânzile atât de jos încât clienţii ajung să retragă mai puţini bani decât au depus.
Această situaţie este întâlnită în special la depozitele pe termen scurt. „Băncile dau astfel un semnal că au lichiditate şi că nu au nevoie de depozite pe termen scurt. Şi în străinatătate clienţii plătesc ca să-şi ţină banii la bancă în depozite pe termen scurt. Plătesc ca să-şi ţină banii în siguranţă.“
Credite proaste de 44 mld. lei în bilanţuri
BNR rămâne atentă la riscul ca bancherii să acopere din depozite active neperformante acordate în trecut din linii de finanţare de la băncile-mamă, care acum sunt rambursate, în condiţiile în care rata de neperformanţă din sistemul bancar a continuat să crească anul trecut şi a ajuns la 22%.
Soldul total al creditelor neperformante depăşeşte 44 miliarde de lei (10 mld. euro). Credite de 5 miliarde de lei sunt acoperite integral cu provizioane şi teoretic ar putea fi scoase de bancheri din bilanţuri. „Băncile nu fac acest lucru pentru că ar încuraja neplata. Dacă scoţi din bilanţ renunţi la orice pretenţie de recuperare. O singură bancă a scos din bilanţ carduri de credit, dar suma este nesemnificativă“, a spus Cinteză.
Oficialul BNR a precizat că cea mai mare parte a provizioanelor de risc noi de anul trecut au fost constituite în luna septembrie şi în trimestrul al patrulea ca urmare a unui audit special. Provizioanele prudenţiale, calculate conform standardelor locale de contabilitate (RAS), se ridicau la sfârşitul lunii decembrie la circa 37 miliarde de lei.
Cinteză afirmă că în cazul creditelor ipotecare ajunse în default băncile mai recupereză circa 35% din creanţă, în condiţiile în care există o diferenţă mare între valoarea reală a colateralului şi valoarea înscrisă în evidenţele băncilor. „Standardul de evaluare a colateralului va fi înăsprit. Unele evaluări au depăşit orice limită a bunului-simţ. Am cerut ştergerea din registrul ANEVAR a unor evaluatori, iar ARB a făcut chiar plângeri penale pe numele lor.“
Urmează noi fuziuni şi achiziţii. Un acţionar îşi va pierde dreptul de vot
Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net de aproape o jumătate de miliard de lei, datorat însă eliberării unor pasive fiscale amânate aferente filtrelor prudenţiale introduse odată cu trecerea de la standardele locale de contabilitate (RAS) la cele internaţionale (IFRS), în 2012. Provizioanele eliberate odată cu trecerea la IFRS purtau o anumită sarcină fiscală pentru că legislaţia în domeniu nu fusese clarificată.
Veniturile nu şi-au revenit în condiţiile în care activitatea de creditare rămâne slabă, iar Cinteză spune că sistemul bancar va continua anul acesta procesul de consolidare pentru ca băncile mai mici să poată rezista pe piaţă. El a precizat că două bănci sunt în prezent în discuţii pentru a fuziona, după ce au ajuns la concluzia că au portofolii şi politici de management compatibile.
De asemenea, vor exista şi schimbări de acţionariat. „Un anunţ privind vânzarea Marfin Bank ar trebui făcut până la finalul lunii februarie. Termenul iniţial impus de creditorii internaţionali ai Ciprului a fost finalul lunii ianuarie, dar a fost prelungit. Sunt cumpărători interesaţi. Banca este foarte bună. Pe portofoliul preluat de la Bank of Cyprus nu s-a înregistrat nicio restanţă.“
Totodată, Cinteză a spus că un acţionar îşi va pierde dreptul de vot într-o bancă, fără să precizeze despre cine este vorba. El s-a referit probabil la Ilie Carabulea, proprietarul Carpatica, care se află în arest preventiv, fiind cercetat a doua oară pentru dare de mită.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
