Slovenia încearcă să privatizeze 15 din cele peste 80 de companii la care statul deţine active, inclusiv compania naţională de telecom Telekom Slovenije şi producătorul de schiuri Elan, în efortul de a ţine sub control deficitul bugetar şi pe linia de plutire băncile bolnave. Acestea sunt împovărate cu credite neperformante echivalente cu 20% din PIB-ul ţării cu doar două milioane de locuitori.
Cândva parte a fostei republici socialiste Iugoslavia, Slovenia s-a convertit la capitalism în urmă cu două decenii, dar şi-a păstrat cu gelozie aproape o colecţie de companii variind de la asigurători la producători de hârtie igienică, scrie The Wall Street Journal.
Decizia de a păstra în administrare o gamă atât de variată de afaceri, pe care le-a finanţat cu împrumuturi de la companiile de stat, stă la baza crizei economice prin care trece Slovenia, iar unii analişti cred că acest stat nu va avea altă şansă de salvare decât să ceară un bailout internaţional.
Primele trei bănci ca mărime, toate controlate de guvern, sunt îngropate în credite neperformante de aproape şapte miliarde de euro, sumă echivalentă cu 20% din Produsul Intern Brut anual al ţării.
Guvernul a angajat firma Deloitte Touche Tohmatsu să evalueze calitatea activelor bancare. După ce situaţia va fi clară, guvernul va începe să transfere împrumuturile neperformante de la băncile de stat la o aşa-numită „bancă rea“, care va fi şi agenţia responsabilă cu reducerea datoriei.
De teama insolvenţei, politicienii sloveni au aprobat, nu fără ezitare, privatizarea a 15 companii. Acestea reprezintă doar o fracţie din ceea ce deţine statul, portofoliul guvernului incluzând participaţii la peste 80 de companii. La multe dintre acestea guvernul este acţionar majoritar.
Reticentă să vândă
Printre activele care nu sunt de vânzare figurează operatorul portuar şi de logistică Luka Koper, producătorul de încălţăminte Peko, retailerul de combustibil Petrol şi compania farmaceutică Krka. „Nu-şi dau cu drag bijuteriile familiei. Acum testează apele“, consideră Timothy Ash, economist la Standard Bank.
Guvernul sloven nu a anunţat cât se aşteaptă să strângă din aceste privatizări, care au fost aprobate de parlament. Analiştii de la Citigroup estimează că cele 15 companii ar putea aduce 500-750 milioane euro.
Cum o mare parte din economiile europene se luptă să-şi revină din recesiune şi cu băncile reticente în a credita, vânzarea activelor de stat s-ar putea dovedi dificilă. Guvernul a încercat fără succes să găsească cumpărător pentru participaţia de 75% pe care o deţine la compania aeriană fanion Adria Airways, neprofitabilă.
Slovenia era considerată cândva ţara cu cel mai mare succes dintre fostele naţiuni socialiste din Europa Centrală şi de Est care au aderat la UE după căderea comunismului.
Economiştii şi bancherii apreciază că problemele Sloveniei izvorăsc din dorinţa ţării de a nu lăsa pe mâini străine afacerile interne. Un motiv al încăpăţânării este faptul că Slovenia este înconjurată de vecini mai mari şi mai bogaţi.
Pe lângă rolul de gardian al multor companii de stat, băncile de stat au garantat şi finanţat achiziţiile altor afaceri pentru ca guvernul să fie sigur că acestea rămân slovene. Creditele au devenit între timp neperformante.
Analiştii estimează că 80% din economia ţării este controlată de stat. Nivelul a crescut după ce băncile au transformat creditele neperformante în acţiuni la unele dintre afaceri.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
