ZF 24

Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului. 720.000 de români nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. "Se construiesc mall-uri în care se angajează oameni prost plătiţi"

Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului....

Autor: Adelina Mihai

01.07.2013, 21:11 2847

Rata şomajului a ajuns la 7,5% în luna mai a acestui an, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut (cu 0,3%), iar numărul de şomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

Rata şomajului creşte în mod constant de la începutul anului, când era de 7%, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toată perioada crizei. O rată a şomajului la 7,5% a mai fost înregistrată pe parcursul a patru luni din anul 2011 (aprilie, august, septembrie şi noiembrie), iar acest nivel a fost mai mare doar în martie 2010, când rata şomajului a fost de 7,6%.

„În realitate, numărul de şomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica foloseşte un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria şomerilor. Situaţia de pe piaţa muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajaţii vin o zi da şi o zi nu la muncă, iar pentru «absenţele motivate» nu sunt plătiţi şi nu le sunt plătite nici contribuţiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.

În primele patru luni ale anului, numărul de angajaţi din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariaţi ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reuşit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creştere a ratei şomajului nu poate decât să scadă şansele de recuperare rapidă a economiei prin creşterea veniturilor aduse din contribuţii la bugetul de stat, dar şi în consum.

Pe de altă parte, nivelul şomajului din România este sub nivelul mediu înregistrat în celelalte state ale Uniunii Europene, având în vedere că rata medie a şomajului  în UE a fost de 10,8% în luna mai. Cele mai mici niveluri au fost înregistrate în Austria (o rată de 4,7%) şi în Germania (5,3%), în timp ce în Spania şomajul a atins un nivel extrem de ridicat, de 26,9%, o situaţie îngrijorătoare fiind şi în Portugalia, unde şomajul a fost de 26,8%.

„România a pierdut din 1990 încoace peste patru milioane de locuri de muncă. Poţi să arăţi bine în statistici când numărul de angajaţi ţi s-a înjumătăţit? Fără o strategie care să încurajeze reindustrializarea, care să creeze locuri de muncă în domenii cu valoare adăugată mare, situaţia nu se va îmbunătăţi“, mai explică profesorul Pasti, care predă în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

El a mai adăugat că productivitatea angajaţilor români este, în statistici, printre cele mai scăzute, pentru că raportările se fac la profitabilitatea companiei per angajat şi nu la volumul de producţie per angajat şi că, în plus, produsele care se fac în România nu aduc valoare adaugată mare.

„Se contruiesc malluri în care se angajează oameni prost plătiţi, unde se vând produse scumpe, care generează profit mare, dar care sunt cumpărate tot de populaţia cu venituri mici. Cum să crească vânzările dacă cei care formează piaţa, clienţii, sunt prost plătiţi?“, a mai spus profesorul Pasti.

O potenţială creştere a şomajului ar putea avea loc şi după rezultatele din acest an ale examenului de baca­laureat, după ce în ultimii doi ani peste 200.000 de absol­venţi de liceu nu au reuşit să promoveze acest examen, iar o mare parte dintre aceştia au îngroşat rândurile şomerilor, pentru că nu şi-au găsit locuri de muncă.

„Elevii şi stu­denţii cresc rândurile şomerilor nu pentru că sunt prost pregătiţi, ci pentru că nu îi angajează nimeni, nu mai au la ce. În categoria şomerilor, adică a celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, i-aş integra şi pe cei trei milioane de emigranţi, care au plecat pentru că nu aveau unde să lucreze ca să dea de mâncare la copii. E mai bine să faci munci necalificate, prost plătite în Germania decât să câştigi la un nivel mediu în România“, adaugă Pasti.

Analiştii avertizează asupra proble­melor legate de nevoia de creare de noi locuri de muncă.

Chiar şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale Mugur Isărescu a spus ieri, prezent la emisiunea de business ZF Live, că „trebuie să acţionăm asupra locurilor de muncă, şomajul este încă mare” şi că „avem cel mai mic număr de salariaţi la mia de locuitori din UE”.

INS calculează rata şomajului folosind metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), iar rezultatele pentru luna mai reprezintă nivelul ratei şomajului ajustate sezonier, provizorii, care urmează să fie revizuite la finele lunii august. Această metodologie este folosită şi de statele care raportează la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, nivelul şomajului.

În România mai există o rată a şomajului, calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care este mai mică - de 5,03% în luna mai (corespunzătoare unui număr de aproape 444.000 de şomeri), care se calculează pe baza declaraţiilor persoanelor care se înscriu la agenţiile pentru ocupare. Rata şomajului BIM, calculată de INS, se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gospodării şi care include şi persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agenţiile pentru şomeri.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO