Companii

Fabrica din România unde sudorii care stăteau peste program să joace table sau popa prostu’ erau plătiţi cu 5.000 de euro pe lună

Fabrica din România unde sudorii care stăteau peste...

Autor: Adrian Cojocar

17.08.2013, 11:33 2385

De ce a ajuns Vulcan în insolvenţă? Management prost, inclusiv din partea unor expaţi austrieci, acumulare de datorii, salariaţi de lux, mentalitatea de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, schemele de personal supradimensionate şi utilaje îmbătrânite, chiar dacă firma a fost preluată de un acţionar privat.

Utilajele învechite şi fluxurile de producţie întortocheate nu sunt singurele cauze care au dus Vulcan în insolvenţă, spune administratorul judiciar Remus Borza, ci şi risipa de cheltuieli cu salarii ale muncitorilor care nu erau corelate cu prestaţia efectivă a acestora.

Astfel, deşi compania a dezvoltat de-a lungul anilor o adevărată şcoală de sudori, care participă an de an la concursurile internaţionale şi le câştigă pe cele naţionale de sudură, compensaţiile mari acordate unora, care depăşeau 5.000 de euro pe lună, făceau activitatea companiei ineficientă.

„Până la intrarea în insolvenţă era o categorie de salariaţi care puteau să cumuleze până la 250 milioane de lei (lei vechi) salarii pe lună, vorbim de sudorii în argon, pentru că ei erau plătiţi la ore, nu la unitatea de produs, metrul de sudură. Da, chiar câştigau 250 milioane de lei pe lună dacă stăteau 14 ore pe la Vulcan şi jucau o tablă cu colegul sau un popa prostu’, iar inginerul-şef cu care erau înţeleşi îi ponta 16 ore pe zi. Ai noştri sunt cei mai buni, recunosc, noi câştigăm campionatele naţionale şi internaţionale de sudură. Sudorii români sunt renumiţi în Europa, dar oricât de buni ar fi nu se justifică salarii de 5.000 de euro pe lună, sau dacă câştigă atât să-mi aducă şi mie măcar un euro în plus“, spune Borza.

El susţine că în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2012, Vulcan a plătit salarii nejustificate de 24 milioane de lei fără ca în spatele acestei sume să existe ore tehnologice.

Vulcan era înainte de ’89 una dintre uzinele importante de pe platforma industrială IMGB din Capitală care dădea de lucru la 6.500 de oameni şi cu care România se mândrea pentru că aici se realizau componentele-cheie ale termocentralelor. Este vorba de cazane gigant cu o înălţime de până la 90 de metri, dar Vulcan era totodată şi singurul producător de unităţi de pompare din Europa care exporta masiv în fosta URSS.

Astăzi compania mai are 1.000 de angajaţi, a intrat în insolvenţă în luna mai cu datorii de 45 mil. euro şi se chinuie să supravieţuiască după ce în ultimii ani comenzile au fost tot mai puţine şi starea uzinei s-a degradat continuu.

Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO