Creşterea recentă a dobânzilor venise în contextul apropierii finalului perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii şi cel mai probabil a fost determinată de faptul că unele bănci şi-au făcut calcule greşite privind sumele care trebuiau depuse la BNR. De altfel, creşterea a fost vizibilă doar în cazul ratelor pe termen foarte scurt, iar tensiunile au fost calmate inclusiv pe fondul unei intervenţii a BNR, care a injectat 2 mld. lei în piaţă printr-o operaţiune de tip repo.
„Chiar dacă recentul episod de volatilitate ridicată în ratele pe termen foarte scurt a condus la creşteri în ratele pentru scadenţe mai îndepărtate, anticipăm că aceste tensiuni nu vor persista, iar scăderile în segmentul una-trei luni sunt în linie cu această prognoză“, scriu într-o notă analiştii de la ING Bank. Aceştia se aşteaptă ca în următoarele zile dobânda overnight să revină la nivelul de 2% pe an, unde se afla la sfârşitul săptămânii trecute.
Dobânda Robor la 3 luni, utilizată ca referinţă pentru costul creditelor de retail în lei, crescuse cu circa 0,1 puncte procentuale la începutul săptămânii, dar a scăzut ieri şi a revenit spre pragul de 3% pe an. Practic, creşterea Robor la 3 luni nu a fost nici pe departe la nivelul celei din ianuarie-februarie, când într-un interval de numai câteva zile a ajuns de la 2% pe an la 3,5% pe an. BNR a intervenit ieri pe piaţa monetară printr-o operaţiune repo cu scadenţa peste o săptămână, prin care a injectat 2 miliarde de euro. Banii au fost absorbiţi de şase bănci la dobânda de politică monetară de 3,5% pe an.
Prin operaţiunile repo, BNR furnizează lichiditate şi preia în schimb titluri de stat din portofoliile băncilor împrumutate. Este a doua oară în acest an când BNR alimentează piaţa cu lichiditate, ambele operaţiuni având loc luna aceasta. La prima a injectat 1,2 mld. lei.
