Guvernul are în plan să majoreze contingentul de lucrători migranţi din afara spaţiului european care pot fi admişi pe piaţa muncii din România de la 20.000 aprobat pentru acest an la 30.000 de persoane, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern care prevede creşterea contingentului de lucrători de pe site-ul Ministerului Muncii. Astfel, dacă se adoptă acest proiect, numărul de angajaţi din afara spaţiului european care pot intra în piaţa muncii din România va creşte de la 15.000 anul trecut la 30.000 în acest an.
„În anul 2018 au fost aprobate 10.923 cereri de avize de muncă, cele mai multe pentru lucrători permanenţi (7.707) şi detaşaţi (2.869). Principalele ţări de origine sunt: Vietnam (3.634), Turcia (1.488), Nepal (965). În primele 6 luni ale anului 2019, au fost aprobate 12.695 de cereri de muncă, cele mai multe pentru lucrători permanenţi (11.269) şi detaşaţi (801). Principalele ţări de origine sunt: Vietnam (3.055), Moldova (1.437), Nepal (1.347)“, au transmis reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) la solicitarea ZF. În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, din construcţii şi chiar din retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români. Angajatorii spun însă că numărul de avize acordate de autorităţi pentru muncitorii din state non-UE este pe terminate.
„S-au consumat aproape 20.000 de avize într-o perioadă de 6 luni, asta înseamnă că piaţa este într-o mare nevoie. Înseamnă că pentru cealaltă jumătate de an 10.000 nu vor fi îndeajuns şi asta ar trebui să se aibă în vedere. Imigrările au anunţat angajatorii că mai sunt 1.000–1.200 de avize, încă de la începutul săptămânii“, a declarat pentru ZF Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, care oferă servicii de imigrare şi mobilitate globală. Ea a mai explicat că 2019 a fost primul an în care cota de 20.000 de nu a fost clasificată în funcţie de angajaţi detaşaţi şi angajaţi permanenţi.
„A fost primul venit, primul servit, nu a mai contat ce tip de aviz luai“, a mai spus Elena Antoneac.
În prezent, în România activează peste 25.000 de lucrători care provin din afara spaţiului european, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Nepal, Turcia, China sau Republica Moldova.
Lipsa forţei de muncă din România a determinat angajatorii să recurgă la importul forţei de muncă, în special din ţări asiatice, pentru a mai acoperi din deficit. Soluţia este, însă, una nu tocmai ieftină, care necesită mult timp şi implică mai multe riscuri.
Guvernul a adoptat în ultimul an şi jumătate mai multe măsuri care au facilitat aducerea lucrătorilor migranţi din afara spaţiului european. Printre acestea se numără eliminarea obligativităţii din partea angajatorului de a plăti cu cel puţin salariul mediu pe economie lucrătorul migrant, dar şi creşterea contingentului. Astfel, firmele care aduc asiatici în România sunt obligate să le plătească cel puţin salariul minim la nivel naţional.
„Mediul de business salută aceste măsuri. Acesta a fost surprins să afle că există o reacţie pozitivă la solicitarea pieţei. Chiar şi în zona aceea, la angajarea locală, s-a eliminat recunoaşterea diplomei, ceea ce duce la o scădere a timpului petrecut per proces de angajare“, a mai spus Elena Antoneac.
Cu toate acestea, există situaţii în care angajatorii români au nevoie de lucrători pe perioade scurte, iar timpul de obţinere a avizului este aproape acelaşi cu perioada în care angajatorii trebuie să deruleze proiectul.
„Ar trebui să existe o soluţie pentru obţinerea de permise de muncă pe perioade scurte de timp. Să se faciliteze un drept de muncă pentru trei sau şase luni, care să se obţină mai repede. Sunt proiecte scurte de 3-6 luni şi în momentul în care vrei ca angajator să îţi aduci o resursă pentru acea perioadă de timp, în momentul în care te gândeşti că durează trei luni procesul, dai înapoi. Este foarte important să se gândească o procedură pentru un anumit tip de aviz, care să se obţină mai repede, acela pentru termen scurt.“
În 2018 contingentul de avize de angajare/detaşare a fost de 7.000, dintre care 1.200 vizau lucrătorii detaşaţi. Din acest total, la jumătatea lunii iulie anul trecut au fost emise 4.395 de avize, iar cele pentru lucrătorii detaşaţi au fost epuizate. Astfel, guvernul a decis suplimentarea contingentului cu încă 8.000 de avize, iar până la sfârşitul anului au fost aprobate peste 10.000 de cereri de intrare pe piaţa muncii din România.
Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, până la 2.000, în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale, diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.
