Bursa de acţiuni din Indonezia s-a scufundat lovită de o „furtună perfectă“, rupia indiană a atins noi cote abisale, iar pieţele din întreaga lume au plutit ieri în derivă împinse de suflul unei reacţii în lanţ cauzate de temerile că Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite, va începe de săptămâna viitoare să retragă programul prin care stimulează cu lichidităţi creşterea celei mai mari economii a lumii.
Rupia indoneziană s-a depreciat ieri faţă de dolar la minimul de după aprilie 2009, iar investitorii renunţă la obligaţiunile acestei ţări emergente împingând randamentele datoriilor cu scadenţa la 10 ani spre cota de 8,5%, cea mai ridicată din ultimii doi ani, scrie Financial Times. Randamentele reprezintă un barometru al costurilor de finanţare. Evoluţii asemănătoare au putut fi observate şi la alte ţări din Asia de Sud-Est, spre exemplu la Tailanda.
Între timp, India, a treia economie ca mărime din Asia, continuă să se confrunte cu retrageri masive de capital în contextul exodului investitorilor de pe pieţele valutare emergente şi riscă să intre în criză din cauza deprecierii monedei. Rupia indiană s-a scufundat ieri cu 1,6% în raport cu dolarul la o nouă cotă record, după un plonjon de 2,3% luni. Traderii spun că declinul a fost temperat de o intervenţie a băncii centrale pe piaţa valutară. Yieldurile obligaţiunilor indiene au atins maximele ultimilor cinci ani.
Investitorii au retras 8,4 miliarde de dolari de la începutul anului din fondurile de investiţii valutare de pe pieţele emergente.
„Microcosmosul“ India
Rupia indiană şi cea indoneziană trag în jos monedele economiilor emergente, iar valutele antrenează în cădere bursele de acţiuni, a explicat Adrian Mowat, analist la JPMorgan. Banca americană a retrogradat acţiunile indiene şi a avertizat că acestea vor continua să scadă dacă rupia se depreciază în continuare, scrie The Wall Street Journal.
„India este un microcosmos în sensul că ultimele evenimente nu au fost declanşate de factori interni. Deficitul de cont curent şi cel bugetar al Indiei au fost foarte mari în ultimii doi ani. Moneda a început să sufere doar după ce yieldurile obligaţiunilor americane au început să crească, iar robinetul cu bani ieftini a fost închis“, a explicat pentru CNBC Richard Yetsenga, analist la banca australiană ANZ bank.
O parte a problemei Indiei sunt alegerile generale din luna mai a anului viitor, iar cu ele în colimator guvernul nu vrea să supere alegătorii. „FMI ar prescrie, în mod normal, dobânzi mai mari pentru temperarea cererii interne şi importuri mai mici pentru micşorarea deficitului de cont curent. Acest tratament este imposibil în contextul alegerilor de anul viitor“, consideră Mowat.
Pradeep Mohinani, analist al băncii nipone Nomura, reproşează guvernului indian că nu face nimic pentru îmbunătăţirea productivităţii, a infrastructurii sau pentru atragerea investiţiilor directe străine.
În Indonezia, bursa de la Jakarta s-a prăbuşit ieri cu peste 5%, după un declin de 5,6% în ziua anterioară – cea mai mare scădere de o zi din ultimii doi ani -, investitorii temându-se că lărgirea deficitului de cont curent, deprecierea monedei şi majorarea dobânzilor vor frâna creşterea economică. „Vorbim de un mix de mai mulţi factori, de o furtună perfectă în care mulţi factori negativi îşi manifestă influenţa în acelaşi timp“, spune Jeff Tan, director la Sinarmas Asset Management din Jakarta.
Banca centrală a anunţat săptămâna trecută că deficitul de cont curent a crescut la nivelul record de 9,8 miliarde de dolari, echivalent cu 4,4% din PIB, în al doilea trimestru. În primul trimestru nivelul a fost de 2,4% din PIB. Inflaţia a accelerat de la 5,9% în iunie la 8,6% în iulie după ce guvernul a majorat preţurile combustibililor, iar perspectiva creşterii preţurilor a forţat banca centrală să majoreze dobânzile.
Încă două state slab ancorate
Credit Suisse a identificat alte două state asiatice vulnerabile la şocurile valutare, respectiv Malaiezia şi Tailanda.
„SUA vor retrage un program istoric de stimulare, ceea ce va crea nervozitate pe pieţe. În următoarele două luni, până când se stabilizează randamentele obligaţiunilor americane, vom vedea multă volatilitate pe pieţele de acţiuni“, a explicat Nader Naeimi, analist la Capital Investors.
Randamentele bonurilor americane de trezorerie cu scadenţa de zece ani erau ieri cu şase puncte de bază mai mici decât în ziua anterioară, când au crescut cu 5,5 puncte de bază.
Principalele burse europene au deschis şedinţa de tranzacţionare de ieri în scădere cu 1%, după patru zile consecutive de evoluţie negativă atât pe Wall Street, cât şi în Asia. Indicele global MSCI, care ia în calcul acţiuni cotate pe burse din 45 de ţări, a ajuns la cel mai redus nivel din 12 iulie.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
