Orice dispută între România şi Ungaria, fie ea politică sau sportivă, se transformă rapid într-o confruntare a orgoliilor şi mândriilor naţionale.
Selecţionata de fotbal a României va întâlni sâmbătă pe cea a Ungariei într-un meci contând pentru preliminariile Campionatului European din 2016. La capitolul fotbal nu încape îndoială cine este mai puternic, în duelurile directe echipa maghiară având de două ori mai multe victorii decât cea a României. Şi în confruntarea economică Ungaria pare să conducă. Însă la capitolul democraţie, jocul maghiarilor lasă de dorit, cel puţin din perspectiva publicului occidental. Ca un punct comun, ambele state au lideri-premieri care nu sunt tocmai îndrăgiţi de presa internaţională.
La PIB per capita Ungaria este de departe un stat mai bogat decât România, cu un raport al indicatorilor de 1,5, însă România are o datorie publică de aproape două ori mai mică.
În confruntarea comercială, scorul este net în favoarea Ungariei. România a exportat pe piaţa maghiară în valoare de 2,4 mld. euro anul trecut, dar a importat în valoare de 4,5 mld. euro.
Pe plan politic, Ungaria a suferit o înfrângere în audierile de către parlamentarii europeni a membrilor noii Comisii Europene propuşi de preşedintele ales Jean-Claude Juncker. Europarlamentarii l-au respins şi pus la zid pe maghiarul Tibor Navracsis, propus de Juncker pentru funcţia de comisar al educaţiei, culturii, tineretului şi cetăţeniei, pentru că nu a reuşit să-i convingă că se poate distanţa de un guvern care „în mod sistematic subminează democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale ale omului“, după cum spune Sophie in 't Veld, vicepreşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European.
În schimb, Corina Creţu, comisarul din partea României ales pentru Politică Regională, a lăsat impresia că este dedicată politicilor europene, integrării europene şi regulilor comunitare.
În privinţa premierului maghiar Viktor Orban, prestigioasa publicaţie americană The Slate scrie că acesta şi partidul său distrug încet democraţia din Ungaria. Publicitatea pe care partidul Fidesz şi-a făcut-o în timpul alegerilor europarlamentare, cu afişe omniprezente cu faţa zâmbitoare a lui Orban, a adus jurnaliştilor de la „The Slate“ aminte de „România anilor 1980, când de-a lungul drumurilor nu puteai vedea nimic în afară de semne care evidenţiau virtuţile liderului comunist Nicolae Ceauşescu“.
În schimb, afişele opoziţiei erau de proastă calitate şi plasate pe copaci sau pe stâlpi. Diferenţa de imagine reflectă diferenţa de putere. Fidesz are o majoritate de două treimi în parlament, a modificat în favoarea sa legislaţia privind publicitatea electorală şi a adus în faliment a doua mare companie de publicitate în aer liber. Aceasta era condusă de un opozant al lui Orban. În schimb, aliaţii premierului deţin cea mai mare firmă de publicitate.
În privinţa premierului român Viktor Ponta, publicaţia britanică The Guardian scria în 2012, interpretând un raport al Comisei Europene, că acesta a abuzat sistematic de constituţie, iar guvernul său a „ameninţat judecători, a înlăcturat ilegal din funcşie oficiali şi a alterat sistemul democratic“.
